Dosarul „MITĂ la CFR”: 33 de naşi şpăgari rămân în libertate

Timp de aproape două ore, judecătorii Curţii de Apel i-au audiat pe cei 33 de angajaţi după care pronunţarea s-a făcut în şedinţă publică. Astfel, cei 33 de angajaţi CFR vor fi cercetaţi în stare de libertate. 

Vineri, magistraţii au dat aceeaşi sentinţă şi pentru primul lot de controlori CFR, 35 la număr. În total, 68 de controlori sunt cercetaţi în libertate. Naşii sunt acuzaţi de luare şi dare de mită şi divulgare de informaţii nedestinate publicităţii.

Mai multe descinderi au avut loc, joi dimineaţă, la sediul CFR Călători şi la regionalele CFR Călători din ţară, pentru a fi puse în executare mandate de aducere pentru angajaţi suspectaţi de fapte de corupţie, potrivit Mediafax.

Astfel, la Braşov au sosit, în cursul zilei de joi, zeci de persoane escortate de poliţişti şi mascaţi, primii angajaţi sosiţi fiind cei de la Bucureşti. Au urmat loturi de angajaţi de la Iaşi, Craiova, Constanţa şi Cluj, în acest caz fiind emise 81 de mandate de aducere.

Alte articole

Scandal la CFR Călători. Salariile scad pentru angajați, cresc pentru șefii numiți politic

Se fac angajări la CFR! Este mare nevoie de mecanici, șefi de tren, ingineri și RTV

„Din materialul probator administrat până în acest moment rezultă că persoanele audiate în cursul zilei de joi şi de cele care urmează a fi audiate sunt suspectate a face parte dintr-un grup infracţional organizat care au comis şi planificat în modalitate continuată infracţiuni de luare de mită, dare de mită, instigare la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”, se arăta într-un comunicat al Parchetului Tribunalului Braşov.

Aceste persoane au calitatea de conductori de tren, şefi de tren, controlori de bilete, revizori de specialitate în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători SA”.

Cercetările au fost declanşate ca urmare a sesizării din oficiu din partea Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Braşov din cadrul Direcţiei Poliţiei Transporturi a Inspectoratului General al Poliţiei Române, vizând circa 200 de persoane, potrivit sursei citate.

„Conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet. Le cereau bani pentru a nu le întocmi acte premergătoare contavenţiei la regimul circulaţiei pe calea ferată, aşa cum prevede legea. Ulterior, pentru a-şi putea desfăşura în continuare acest gen de activitate dădeau o parte din banii primiţi mai departe către superiori, iar la rândul lor aceştia îi dădeau mai departe mai sus, până la nivelul revizorilor”, spunea purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov, Alina Popescu.

Transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor, iar mai departe, la Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord, unde lucrau şi rude ale angajaţilor CFR Călători.

„Locaţiile unde să făcea tranzitul de bani pot fi şi acestea. Destinatarii finali ai banilor urmează să fie stabiliţi clar în cursul investigaţiilor. Posibil să fie şi rudele celor implicaţi, nu pot infirma”, mai spunea reprezentantul Parchetului.

Prejudiciul în acest caz este estimat la aproximativ 200 de milioane de lei.

Purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov mai afirma că fiecare angajat avea un rol bine stabilit, însă maniera de operare era flexibilă.

„Maniera de operare era foarte flexibilă, erau încetăţenite anumite obiceiuri, colectarea banilor se făcea din anumite locuri de către anumite persoane cu roluri bine stabilite „, declara purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov, procurorul Alina Popescu, precizând că de aceea acuzaţiile se referă şi la asociere în vederea comiterii de infracţiuni.

Sursa citată preciza că pentru acest caz au fost autorizaţi 12 investigatori sub acoperire.

Directorul CFR Călători, Ştefan Roşeanu, declara, joi, că, potrivit estimărilor, aproximativ 30 la sută din călătoriile la nivel naţional sunt fără bilet anual, iar compania pierde în acest fel 100-150 de milioane de lei anual din neîncasarea biletelor la casă.