40 de ani de la cutremurul din 1977. Avertismentul specialiştilor care îi îngrijorează pe toţi românii

Cutremurul din 1977 s-a soldat cu peste 1.500 de morţi şi cu 11.300 de răniți; aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit în seara de 1977. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București, unde peste 33 de clădiri și blocuri mari au fost făcute una cu pământul.

„Nu se poate vorbi de o ciclicitate a cutremurelor puternice pe perioade determinate de timp. Cutremurele apar şi atât. În ’77 a fost cutremurul de 7,2, în ’86 a fost cutremurul de 7,1, în ’90 2 cutremure peste 6, în 2004 un cutremur de 6 şi de atunci linişte. Magnitudinea este în strânsă corelaţie cu timpul de producere a cutremurului. Cutremurul din ’77 a avut 4 şocuri principale, dintre care doar ultimul a  fost de 7,2; celelalte au fost între 4 şi 5. Iar ultimul, care a fost în partea sudică a zonei Vrancea, a fost de 7,2 şi gândiţi-vă ce distrugeri a provocat, spune Mihai Diaconescu, cercetător INFP.

Activitatea seismică intensă din ultimele zile a alarmat multă lume. Planul de Analiză și Acoperirea Riscurilor (PAAR) arată că acum, în urma unui cutremur major, ar putea muri 6.500 doar în București – adică ar fi un carnagiu. În Capitală sunt înregistrate pe lista riscului seismic 673 de clădiri – majoritatea blocuri de locuințe. Arafat spune că instituțiile trebuie să rămână pesimiste.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, recomandă instituțiilor statului ”să rămână pesimiste” și să continue pregătirea pentru a acționa în cazul unui cutremur.

Alte articole

Trei cutremure în România, la distanță de câteva ore. Cel mai mare, cu magnitudinea 4, în Dobrogea. Ce spun specialiștii

Cutremur în Delta Dunării. Ce magnitudine a avut seismul de vineri seară

„Noi, ca instituții, trebuie să rămânem pesimiști. Populația trebuie să aibă încredere și trebuie să fie pregătită și să asculte sfaturile. Când cerem populației să aibă trusa de urgență la ei acasă, când îi cerem un mod de acțiune sau un mod de aplicare a unor măsuri de prevenire, acest lucru ne așteptăm ca populația să-l facă. (…) În momentul în care devenim optimiști și spunem că totul este ok înseamnă că ne-am oprit acolo și nu ne mai pregătim mai bine. Deci instituțiile trebuie să rămână pesimiste, în sensul că ne așteptăm la ce e mai rău, chiar dacă sperăm să nu se întâmple, și ne pregătim pentru ce este mai rău”, a afirmat Arafat, după simpozionul „Protecția civilă și managementul dezastrelor. Provocări actuale pentru România”.

București este orașul cel mai vulnerabil în cazul unui cutremur mare, deoarece are cele mai multe clădiri expertizate cu risc seismic, a declarat miercuri șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Daniel Dragne.

„Orașul cel mai vulnerabil este București. El are cel mai mare număr de clădiri expertizate cu risc seismic și mai ales un număr foarte mare de clădiri cu risc seismic 1. Cele aproape 200 de clădiri, 175, 172 după alte surse, reprezintă un element îngrijorător pentru noi, pentru că o clădire nu numai prin simplul fapt că se prăbușește reprezintă un risc, vă dați seama că în astfel de situații, la un dezastru, se blochează căile de acces către acele construcții, e vorba de panica instalată pentru populație, care încearcă să iasă din zonele afectate, ceea ce din punct de vedere al traficului creează uneori imposibilitatea de a ajunge la aceste construcții”, a spus Daniel Dragne, după simpozionul „Protecția civilă și managementul dezastrelor. Provocări actuale pentru România”.