50% dintre medicamentele comercializate online, falsificate şi extrem de periculoase. Otravă pentru șobolani, descoperită în pastile

Procurarea de medicamente online, din surse neautorizate, poate însemna un pericol major pentru sănătatea și viața pacienților. Aceasta din cauză că riscul ca acele produse să fie contrafăcute este foarte ridicat.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că 50% dintre medicamentele comercializate pe platforme online, care nu își dezvăluie adresa fizică, sunt falsificate.

Medicamentele contrafăcute conțin, de obicei, o cantitate necorespunzătoare (fie prea mică, fie prea mare) a substanței active sau, aceasta poate chiar să lipsească. În același timp, produsele de acest tip pot conține o substanță activă cu scop terapeutic diferit de cel asociat produselor pe care le substituie.

Mai mult, au fost cazuri în care în medicamentele falsificate au fost descoperite substanțe toxice (ex: otravă pentru șobolani).

Pe de altă parte, procurarea de medicamente de pe internet, din surse neautorizate, înseamnă un potențial risc nu doar raportat la posibilitatea ca produsele respective să fie falsificate, ci și prin prisma faptului că acestea pot să nu fie transportate și depozitate corespunzător, pot să fie expirate, situație în care poate fi alterată eficacitatea terapeutică.

Recent a fost lansat primul Raport de Monitorizare privind Comerțul Online cu Medicamente din Surse Necontrolate din România. Raportul evaluează situația actuală a comercializării ilegale pe internet a unor medicamente care se eliberează cu prescripție medicală, un fenomen foarte periculos și greu de controlat, care generează un risc ridicat pentru sănătatea publică, potrivit specialiștilor.

Cei mai expuși riscurilor comerțului ilegal de medicamente sunt pacienții cu cancer, din cauza lipsei timpului necesar identificării unei soluții pentru procurarea medicamentelor din surse autorizate, arată concluziile raportului.

Cele mai multe medicamente comercializate în mediul online sunt destinate pacienților oncologici:

Din 174 de produse monitorizate au fost identificate anunțuri de vânzare sau cumpărare pentru 41 dintre acestea. Au fost centralizate 2663 de anunțuri pentru aceste medicamente. Peste 50% dintre anunțuri se refereau la produse folosite în tratamentul cancerului renal, de ficat, al tumorilor neuroendocrine ale pancreasului, al cancerului tiroidian sau al cancerului bronho-pulmonar fără celule mici.

Medicamentele aflate pe lista de discontinuități a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale reprezintă și acestea o componentă importantă a comerțului online din surse necontrolate, potrivit raportului.

În procesul de monitorizare au fost incluse 219 produse din acea listă, obținându-se rezultate pentru 36 de medicamente. Mai exact, raportul a identificat 628 de anunțuri de vânzare/ cumpărare care vizau, printre altele, medicamente utilizate în tratarea mielomului multiplu sau a limfomului (334 de anunțuri), a disfuncției erectile (118) sau medicamente pentru prevenirea formării și dezvoltării cheagurilor de sânge în interiorul vaselor sangvine (59).

Anunțuri de vânzare sau cumpărare au fost descoperite și pentru medicamente aflate în Programul Național pentru Boli Rare sau pentru vaccinurile incluse în Programul Național de Vaccinare: s-au identificat 21 de anunțuri pentru medicamente destinate pacienților cu boli rare, respectiv 18 anunțuri ce vizau vaccinuri incluse în schema obligatorie de vaccinare.

„Prin realizarea acestui raport am dorit să evaluăm situația curentă în mediul online în ceea ce privește comerțul cu medicamente din surse necontrolate și să ne aducem aportul într-un efort colectiv de informare asupra amplitudinii și pericolelor acestui fenomen. Un pacient care consumă un medicament cumpărat de pe internet, pentru că, din anumite motive, nu a avut acces la medicamente decontate de stat, este supus unor riscuri enorme. În acest context, credem că este nevoie de campanii de informare și educare a populației cu privire la riscurile la care se expun prin procurarea de medicamente din surse neautorizate.

Totodată, este necesară o legislație clară, care să susțină demersurile instituțiilor abilitate în contracararea acestui fenomen, o legislație care să vizeze atât comerțul ilegal online sau offline cu medicamente din surse necontrolate, cât și contrafacerea. Nu în ultimul rând, permanentizarea monitorizării în zona online, pe un număr mai mare de produse și pe o listă exhaustivă de site-uri și platforme, realizată zi de zi, este o altă componentă de bază în diminuarea acestui fenomen îngrijorător”, a declarat Dan Miclea, Director General Media Kompass, organizația care a elaborat Raportul de Monitorizare.

Comerțul online de medicamente nu este reglementat în România, deocamdată.

Un proiect de lege care ar urma să stabilească cadrul legal pentru funcționarea farmaciilor online se află în proces de adoptare la Camera Deputaților, după ce, la finalul lunii mai 2017 a primit avizul favorabil al Guvernului României. Respectivul proiect legislativ reglementează vânzarea de produse medicamentoase prin intermediul internetului, însă doar a celor care se eliberează fără prescripție medicală.

Raportul de Monitorizare privind Comerțul Online cu Medicamente din Surse Necontrolate din România a fost elaborat pe baza analizei realizate în perioada 01 iunie 2016 – 31 martie 2017 a mai multor categorii de platforme online, care comercializau medicamente: pagini din social media, forumuri, website-uri – inclusiv specializate pe anunțuri.

În raport au fost evaluate platformele care conțineau anunțuri cu privire la medicamentele incluse în ultimii cinci ani în Programul Național de Oncologie și Programul Național de Boli Rare, precum și produse aflate pe lista de discontinuități a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, respectiv vaccinuri din Programul Național de Vaccinare. Astfel, au fost analizate anunțurile de vânzare (anunţuri de vânzare ocazionale, activitate comercială „profesionistă” – vânzare), de cumpărare (anunţuri de cumpărare ocazionale, activitate comercială „profesionistă” – cumpărare) și de donare (donare simplă, donare cu interes comercial secundar).