Cardurile de energie se alimentează din nou: 700 de lei pentru facturile de iarnă. Majorarea pensiilor nu va afecta persoanele care au dreptul la ajutoare. La ultima ședință de guvern, premierul a anunțat că pensionarii ale căror venituri au crescut în urma recalculării nu vor fi afectați și că vor primi în continuare banii pentru încălzire. Valoarea acestui sprijin este de 700 de lei și se acordă de două ori pe an, însă nu se știe clar ce instituție îl va acorda și cum. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a exclus deocamdată varianta reacordării acestor carduri de energie.
La ultima ședință de guvern, premierul a anunțat că pensionarii ale căror venituri au crescut în urma recalculării nu vor fi afectați și că vor primi în continuare banii pentru încălzire. “Venim cu o decizie importantă și în privința ajutorului pentru încălzire: sumele rezultate în urma recalculării pensiilor nu se iau în calcul la stabilirea drepturilor pentru acest tip de ajutor. Rămâne valabil ultimul talon de pensie emis înainte de recalculare. În acest fel, ne asigurăm că un număr cât mai mare de pensionari pot primi în continuare sprijinul în următoarea perioada”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Cu banii acordați de guvern se pot plăti facturi curente sau restante, doar pentru locul de consum de la domiciliul beneficiarului. Cu un card se pot face mai multe plăți, către mai mulți furnizori, până la epuizarea sumei. “Ajutorul pentru încălzirea locuinței și suplimentul pentru energie – energie termică gaze naturale, energie electrică, combustibili solizi sau petrolieri – va fi acordat în continuare tuturor persoanelor care au beneficiat de acest sprijin. Potrivit ordonanței de urgență adoptate săptămâna trecut de Guvern, cuantumul majorat al pensiilor rezultat în urma procesului de recalculare, potrivit Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii, nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor la ajutorul pentru încălzirea locuinței și la suplimentul pentru energie. Pentru a obține aceste drepturi, pensionarii vor prezenta ultimul talon de pensie emis înainte de recalcularea acestei pensii. Măsura se va aplica în perioada 1 septembrie 2024 – 15 octombrie 2025”, a mai spus Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului. Ce nu se știe clar, deocamdată, este cine va întocmi listele cu beneficiari și cine va acorda mai exact aceste ajutoare. Cert este că potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), acest sprijin nu se mai acorda cu ajutorul cardurilor de energie, pentru că nu ar mai exista cadru legal.
Beneficiarii principali ai acestui ajutor sunt pensionarii cu venituri lunare sub 2.000 de lei, persoanele cu dizabilități și familiile care primesc alocații de susținere. De asemenea, familiile cu copii sau persoanele singure care au venituri mici vor continua să primească acest sprijin în aceleași condiții.
a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
b) persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
c) familiile beneficiare de alocație de susținere a familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, cu modificările și completările ulterioare;
Vouchere lemne 2024. Se alimentează carduri de energie din nou, iar ajutorul de lemne e inclus. Această măsură, anunțată de Ministerul Muncii, vine în contextul schimbărilor legislative recente și este menită să prevină afectarea drepturilor deja stabilite și/sau plătite.
Ajutorul pentru încălzire, va fi aprobat si anul acesta, va continua să fie acordat în aceleași condiții, iar criteriile noi pentru acordarea acestuia, conform Legii privind Venitul Minim de Incluziune (VMI), se vor aplica doar cererilor depuse după 1 ianuarie 2025.
Măsura vine în sprijinul celor afectați de majorarea cu 13,8% a punctului de pensie, aplicată de la începutul anului. Este important de menționat că această decizie include și scutirea de la plata debitelor, în cazul în care acestea au fost deja stabilite.
„Măsura aplicată vine în sprijinul celor aflați în dificultate financiară, mai ales că o mare parte a beneficiarilor de ajutor pentru încălzire și a suplimentului pentru energie fac parte din categoria pensionarilor și a familiilor cu copii,” a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu.
Astfel cardul de energie va fi livrat prin Poșta Română în 2024, direct la domiciliul persoanei care beneficiază de acest ajutor. Cardul de energie 2024 a fost distribuit până la data de 15 aprilie 2024.
Cine beneficiază de ajutorul pentru încălzirea locuinței? Venit mediu lunar pe membru de familie sau persoană singură:
Mai mic de 200 lei: 100%
Între 200,1 și 320 lei: 90%
Între 320,1 și 440 lei: 80%
Între 440,1 și 560 lei: 70%
Între 560,1 și 680,1 lei: 60%
Între 680,1 lei și 920 lei: 50%
Între 920,1 și 1040 lei: 40%
Între 1040,1 și 1160 lei: 30%
Între 1160,1 și 1280 lei: 20%
Între 1280,1 și 1386 lei (pe membru de familie): 10%
Între 1280,1 și 2053 lei (pentru persoană singură): 10%
Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă pe baza unei dispoziții emise de primar și este destinat familiilor sau persoanelor singure cu venituri medii nete lunare de până la 1386 lei pe persoană în cazul familiilor și până la 2053 lei în cazul persoanelor singure.
Beneficiarii sunt obligați să furnizeze corect toate informațiile referitoare la componența familiei, veniturile membrilor acesteia, precum și bunurile mobile și imobile deținute.
Vouchere facturi. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat vineri, în emisiunea LIVE cu Alexandru Rotaru, la Digi24, că familiile cu venituri mici vor beneficia de subvenții pentru plata facturilor la energie și după data de 1 aprilie 2025, când expiră perioada de plafonare a prețurilor. El spune că urmează să stabilească împreună cu Ministerul Muncii cine sunt consumatorii care nu s-ar descurca fără acest sprijin.
Despre o posibilă explozie a prețurilor după data de 1 aprilie 2025, Burduja a răspuns: „Ne străduim să nu se întâmple asta. Pe de-o parte să încurajăm furnizorii, pe cei care ne trimit facturile acasă, care achiziționează energia electrică pe care ulterior le-o furnizează nouă, să cumpere din timp această energie electrică, nu să stea pe bursă, pentru că bursa fluctuează, se pot întâmpla multe lucruri de la o zi la altă. Și pentru consumatorii vulnerabili, acele persoane care realmente nu își pot plăti facturile la finalul luni să avem măsuri țintite de sprijin. Din vârful crizei energetice și până astăzi, România a subvenționat în funcție de nivelul de consum, știți că dacă într-o lună de zile ai în total sub 100 kWh, plătești acel maxim de 0,68 de lei pe kWh. Dacă ai peste 300 kWh, plătești 1,3 lei pe kWh, deci dublu. Și atunci ideea e așa, să subvenționăm acele familii care au venituri mici, nu neapărat un consum mic”.
Vouchere facturi. Întrebat dacă de la 1 aprilie 2025 familiile cu venituri mici vor fi subvenționate, Burduja a spus: „Cu siguranță, asta trebuie s-o facem și o fac și alte țări din Uniunea Europeană. Urmează să stabilim cu Ministerul Muncii și să identificăm exact genul de consumator care nu se descurcă fără acest sprijin. Dacă în prezent ai un apartament gol lângă Parcul Herăstrău sau în zona Primăverii și nu ai consum, primești același sprijin de la statul român ca și când ai fi familie cu doi copii, cu venit minim, și faci economie la lumină și ai un consum sub 100 kWh/lună”.
Cele trei ţări cu cele mai mici preţuri la gaze naturale pentru consumatorii casnici din UE, în a doua jumătate a anului 2023, au fost Ungaria, Croaţia şi România. Pentru gospodăriile din UE, preţurile la energie electrică în a doua jumătate a anului 2023 au fost cele mai mici în Ungaria, Bulgaria, Malta, Croaţia şi România.