Din totalul participanților la sondaj, 98% spun că obișnuiesc să sărbătorească Paștele, dar, cu toate acestea, doar 87% dintre ei știu ce anume sărbătoresc creștinii de Paște, conform cercetării.
Cei mai mulți dintre intervievați (92%) sunt de părere că tradițiile de sărbători sunt importante sau foarte importante pentru ei, în timp ce două treimi spun că există obiceiuri tradiționale de Paște specifice zonei în care locuiesc, iar, dintre acestea, cel mai des menționate de participanții la studiu sunt: mersul la biserică (31%), vopsirea ouălor (20%), mersul la udat (7%) și sacrificarea mieilor (7%).
În ceea ce privește modul în care își vor petrece noaptea de Înviere, 83% dintre intervievați au menționat că vor participa slujbă, iar dintre aceștia, 72% susțin că vor participa și în acest an la această slujbă religioasă. Cei care obișnuiesc să participe la slujba religioasă din Duminica Paștelui se regăsesc în eșantion în proporție de 56%.
Citeşte şi VACANŢĂ PRELUNGITĂ DE PAŞTE 2017: Ce bugetari au LIBER şi a treia zi de Paşte
În același context, trei sferturi dintre respondenți spun că vor merge să ia paști de la biserică anul acesta, în același timp un sfert s-au spovedit deja, iar un alt sfert urmează să o facă, în timp ce o jumătate fie nu practică acest obicei (17%), fie nu o va face cu această ocazie (32%). Dintre persoanele care s-au spovedit deja, 85% au declarat că că s-au și împărtășit.
Cercetarea de specialitate relevă faptul că 45% dintre intervievați au ținut post anterior momentului realizării studiului, în timp ce 18% urmează să țină post fie în Săptămâna Mare, fie doar în Vinerea Mare. În același timp, 15% spun că nu obișnuiesc să țină post, iar 22% nu au făcut-o și nu o vor face cu ocazia acestor sărbători pascale. Post negru au ținut 6% din totalul intervievaților, o treime dintre aceștia făcând asta timp de o zi, o altă treime pentru două până la șapte zile, în timp ce o cincime dintre respondenți spun că au ținut post negru pentru mai mult de o săptămână.
Potrivit IRES, 16% dintre cei chestionați obișnuiesc să urmărească la televizor slujbe religioase în transmisiune directă duminica, 8% cu ocazia sărbătorilor, iar 36% mai rar. Pe de altă parte, 4 din 10 respondenți spun că nu fac acest lucru niciodată.
Anul acesta, cei mai mulți dintre intervievați susțin că vor petrece Sărbătorile Pascale acasă (75%), în timp ce alți 16% vor sta acasă, dar vor face vizite, iar 5% vor pleca într-o minivacanță. 3% dintre respondenți vor petrece aceste sărbători la locul de muncă. Totodată, dintre cei care vor sta acasă și vor fi liberi de sărbători, 68% spun că vor primi pe cineva în vizită. Cel mai frecvent, acești musafiri sunt membri ai familiei apropiate (70%), alte rude (44%) sau prieteni apropiați (35%), notează studiul IRES.
La capitolul deplasărilor în străinătate, cercetarea de specialitate arată că doar 12% dintre români declară că vor merge în străinătate, câte 6% alegând să își viziteze prietenii sau membrii familiei, respectiv să se cazeze la o pensiune sau la un hotel. Cei mai mulți dintre respondenții care pleacă într-o minivacanță aleg destinații din țară, în vizită la prieteni sau rude (51%), în timp ce 18% se vor caza la o pensiune sau la un hotel din țară.
Despre faptul că atât catolicii, cât și ortodocșii, sărbătoresc Paștele în acest an la aceeași dată știu 70% dintre participanții la studiu, iar dintre cei 30% rămași jumătate nu știu când sărbătoresc catolicii Paștele, iar jumătate cred că îl sărbătoresc înainte (7%) sau după Paștele Ortodox (8%). În plus, mai mult de trei sferturi dintre intervievați (78%) cred că Paștele ar trebui sărbătorit la aceeași dată de catolici și ortodocși.
În privința bugetului alocat pentru masa de Paște din acest an, datele IRES arată că unul din doi români are în plan să cheltuiască între 100 și 500 de lei, în timp de aproximativ un sfert (24%) se orientează către un o sumă cuprinsă între 501 și 1.000 de lei.
Potrivit sursei citate, cei mai mulți dintre respondenți (47%) apreciază că, anul acesta, vor cheltui la fel de mulți bani ca în 2016 pentru cumpărăturile de Paște, în timp ce 27% consideră că vor cheltui mai mult, iar 21% că vor cheltui mai puțin.
La nivel general, 50% dintre respondenți susțin că bugetul familiilor lor pentru masa de Paște este de maximum 500 de lei sau mai mic, în timp de 9% alocă sub 100 de lei. De asemenea, pentru un sfert dintre respondenți (24%), bugetul se situează între 501 și 1.000 de lei, în timp ce pentru familiile unuia din zece intervievați, suma va depăși 1.000 de lei.
Mai mult de jumătate dintre intervievați (52%) apreciază că banii pe care îi au pentru sărbătorile pascale le vor ajunge pentru tot ceea ce au nevoie, în timp ce 29% spun că le vor ajunge, dar va fi nevoie să se restrângă puțin. Totodată, unul din zece intervievați spune că banii alocați nu îi vor ajunge și va trebui să renunțe la multe produse, în timp ce 6% spun că nu le vor ajunge nici pentru strictul necesar.
În ceea ce privește categoriile de produse achiziționate, aproximativ patru din zece intervievați susțin că vor cumpăra carne de miel cu ocazia acestor Sărbători, iar suma pe care o vor cheltui cei mai mulți în acest scop este de până la 200 de lei. În plus, circa o treime dintre cei chestionați (34%) vor cheltui maximum 100 de lei, iar 39% între 101 și 200 de lei. Nu în ultimul rând, 16% dintre intervievați intenționează să cheltuie o sumă mai mare de 200 de lei, în acest scop.
Conform IRES, în 95% dintre gospodăriile din România vor exista ouă vopsite cu ocazia acestor sărbători pascale, în cele mai multe cazuri (92%) acestea fiind vopsite în gospodărie. Culorile în care vor fi vopsite ouăle din cele mai multe gospodării sunt roșu (99%), galben (46%) și verde (42%). În acest context, șase din zece respondenți care spun că în gospodărie se vor vopsi ouă spun că preferă să folosească în acest scop vopsea din comerț, în timp ce 16% folosesc doar metode tradiționale, iar 23% folosesc atât vopsea din comerț, cât și metode tradiționale pentru vopsirea ouălor.
Pe de altă parte, cei mai mulți dintre români (58%) declară că vor face acasă prăjiturile pentru perioada sărbătorilor pascale din acest an, pe când o cincime dintre ei spun că vor cumpăra prăjituri de la diverși producători, iar 18% susțin că vor face și una, și alta. Un procent de 4% dintre cei intervievați nu vor avea prăjituri de Paște, anul acesta, reiese din studiul IRES.
La capitolul primelor de Paște, doar 15% dintre cei chestionați au spus că vor primi astfel de recompense, iar aproape șase din zece dintre aceștia se așteaptă ca primele să fie la fel de consistente ca și în anii anteriori.
De asemenea, aproximativ o treime dintre respondenți (32%) spun că nu urmează să li se ofere prime. Pentru aproape jumătate dintre cei intervievați (47%) nu e cazul să se discute despre prime (nu lucrează sau alte situații).
Cercetarea IRES a fost efectuată în intervalul 10-12 aprilie 2017 pe un eșantion de 1.084 persoane de 18 ani și peste, iar marja de eroare este de +/-3%. Metoda de realizare a studiului a fost telefonică — Computer Assisted Telephone Interviewing (CATI).
Potrivit datelor Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), în perioada Sărbătorilor Pascale, românii cumpără între 170 și 180 de milioane de ouă, cu 50% mai mult decât într-o lună obișnuită.
Un român mănâncă, în medie, 240 — 250 de ouă anual, ceea ce reprezintă un consum de 20 până la 22 de ouă într-o lună obișnuită, însă în luna în care se sărbătorește Paștele consumul pe locuitor „sare” la circa 30 de ouă.
La rândul lor, reprezentanții Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase — ROMPAN estimează că, în 2017, afacerile cu pască vor bate recordul în această perioadă a Sărbătorilor Pascale, cu peste 5 milioane de bucăți, mult peste nivelul din 2016, iar pentru cozonacii tradiționali românești creșterea va fi de 5% în acest an, până la 7,5 milioane de bucăți.
Potrivit datelor furnizate de asociațiile crescătorilor de animale, numărul mieilor sacrificați pentru Sărbătorile Pascale, inclusiv în gospodăriile populației, va ajunge în acest an la 3 — 3,2 milioane, la aproape jumătate față de anii trecuți, din cauza reducerii consumului și a resurselor financiare scăzute.
Consumul de carne de ovine în anul 2016 a fost în medie de 2,6 kg/cap locuitor, în ușoară creștere față de 2015 când se înregistra un consum de 2,3 kg/locuitor în 2015, dar semnificativ față de 2014 de 0,7 kg/locuitor anual. În perioada Paștelui necesarul de carne de miel este acoperit în mare parte din producția autohtonă.
Vânzările de vinuri cresc în perioada Sărbătorilor Pascale cu 50% față de o lună normală, iar vinurile roșii se află în continuare pe lista preferințelor românilor, deoarece simbolistica religioasă are un rol determinant în decizia de achiziție, susțin reprezentanții Patronatului Național al Viei și Vinului. În ultimii ani a crescut consumul de vin roze către 10%, diferența din totalul pieței fiind însă în favoarea vinurilor albe, demiseci și demidulci în special, cu circa 55%, iar roșii cu 35%.
Consumul anual de vin în România este estimat la 25 de litri pe cap de locuitor și reprezintă doar jumătate din consumul țărilor dezvoltate, care se ridică la peste 50 de litri/locuitor.