În ultimii cinci ani, regiunea Sahel, din nordul Burkinei Faso, s-a transformat dintr-o oază de linişte în regiune, într-un teritoriu devastat de violenţe, în timp ce diverse grupuri încercă să pună stăpânire pe acestă zonă, văzută ca o poartă spre coasta de vest a Africii.
Episcopul Laurent Dabire a povestit pentru CNN ce diferenţă este între situaţia găsită când a fost delegat în oraşul Dori, în 2013, şi cea din prezent, când milioane de oameni iau cu asalt taberele de refugiaţi din zonă, fugind din cale grupurilor islamiste şi a altor bande înarmate, care îşi dispută supremaţia în regiune. Dabire spune că Burkina Faso deja este în regres cu 10-15 ani şi că, dacă lucrurile continuă pe această cale, valul de violenţă s-ar putea rostogoli în curând spre ţările de pe coasta Africii.
„Majoritatea au pierdut membri ai familiei, vorbim despre văduve şi orfani. Trăim o perioadă foarte grea. Este o criză umanitară foarte serioasă. Este greu să le asiguri un adăpost tuturor acestor oameni, să-i hrăneşti, să găseşti şcoli pentru copii”, a spus Dabire despre criza refugiaţiilor.
„Când mergi la şcoală, vezi că există şi posibilitatea ca lucrurile să fie altfel. Speri că poţi deveni cineva, dar copiii aceştia nu au vieţi normale acum. Incidentele de securitate au devenit din ce în ce mai grave. În acest moment se poate spune că o treime din ţară are probleme serioase de securitate. Este o schimbare majoră. Acum doar trei ani exista speranţă pe majoritatea fronturilor, dar ţara a fost dată înapoi cu 10-15 ani şi e groaznic să vezi asta”, a explicat Anne Vincent, reprezentanta UNICEF în Burkina Faso.
După căderea regimului din Libia şi revoltele din 2012 din Mali, Burkina Faso şi Niger erau cele mai stabile state din zonă, aşa că au devenit partenerii SUA, care şi-au stabilit bazele acolo şi au şi construit mai multe obiective militare, dar nu au luat în calcul instabilitatea dinăuntrul graniţelor, care îşi face acum văzute efectele.
„Este foarte important să se rezolve problemele de insecuritate din Burkina Faso, pentru că s-ar putea extinde spre Benin, Togo, Ghana şi Coasta de Fildeş. Deja au apărut grupuri armate care încearcă să se stabilească în zona graniţei (de vest)”, a declarat William Assanvo, analist de securitate la Institutul de Studii în Securitate.