Victimele torţionarilor. Un EPISCOP face mărturii ZGUDUITOARE: Îi bagă o SÂRMĂ ÎN INIMĂ să nu se prefacă mort

Ioniţă Dumitru Nemţeanu, care a luat numele de călugăr Demosten, a declarat că acţiunea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc de a solicita Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începerea urmăririi penale a fostului comandant al coloniei de muncă Periprava, Ion Ficior, pentru genocid, ar fi trebuit să fie declanşată imediat după Revoluţie, când mulţi dintre deţinuţii politici erau încă în viaţă.

„Eu zic una şi bună: prea târziu s-au trezit. Eu cred că nu este pentru ei pedeapsă”, a afirmat părintele Demosten, care se află acum la Mănăstirea Brădăţel din judeţul Suceava.

El îşi aminteşte des cruzimile din lagărul de la Periprava, care i-a marcat viaţa.

„Mă trezesc noaptea, aici, la mănăstire, şi am tendinţa să fug. Dacă nu ar fi uşa închisă, cred că aş fugi”, mărturiseşte arhiereul aflat acum la vârsta de 87 de ani.

Alte articole

Cea mai dură carantină în China, din ultimele 22 de luni. Oamenii sunt trimişi în lagăre şi înghesuiţi în cutii metalice, unde îngheaţă de frig VIDEO

Părintele Demosten a rememorat actele de cruzime ale angajaţilor coloniei de muncă de la Periprava, dar şi perioadele lungi de înfometare şi însetare prin care a trecut.

„Ei, când aveau un ordin să împuşte unul, împuşcau trei. Deţinuţii, când mergeam la porumb, mâncau porumb şi se umflau. Unul a murit chiar lângă mine, dar când îi lua de acolo, unde îi ducea noi nu ştim. Unul care era mai vechi ne spunea: Fiţi atenţi! Când îl duce la poartă, este un plutonier acolo care îi bagă o sârmă în inimă, ca nu cumva să se facă (să se prefacă mort – n.r.). Mulţi mureau de la apa proastă, care îi strica la burtă„, a povestit părintele Demosten pentru Agerpres.

Citeşte şi: Mărturii ale actorului MITICĂ POPESCU, deţinut în lagărul torţionarului Ficior: Mâncai cel mai bine când visai

Fostul deţinut din lagărele de muncă comuniste nu beneficiază de pensie de deţinut politic, în ciuda faptului că în urmă cu peste 20 de ani i s-a propus acest lucru.

„Eu nu am pensie nici acum. Când au căzut comuniştii, au venit să-mi dea pensie. Eu am zis: nu am făcut puşcărie ca să-mi dea pensie de deţinut politic”, a spus părintele Demosten.

Ioniţă Dumitru Nemţeanu s-a născut pe 1 iulie 1927 în cartierul Voineşti din Covasna. Părinţii săi, Toma şi Maria Ioniţă, erau credincioşi ortodocşi care păstraseră credinţa după calendarul iulian şi aveau zece copii. În anul 1940, tatăl său a fost arestat de unguri.

În 1944, de teamă ca ungurii să nu-i fure animalele din gospodărie, Ioniţă Dumitru Nemţeanu şi un frate de-al acestuia au fugit în ţinuturile româneşti.

În anul 1950, a intrat ca frate la Mănăstirea Slătioara (Suceava), unde a primit numele de călugăr Demosten.

În perioada 1952-1954 şi-a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, după care s-a reîntors la mănăstire. În anul 1955, de ziua prăznuirii Sfântul Ierarh Spiridon, a primit fesul călugăresc şi dulama (redingota monahală) drept binecuvântare şi încurajare pe calea faptelor bune din mâinile stareţului Glicherie Tănase, care urma să devină mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. În anul 1956, de ziua Sfintei Cruci, este hirotonit ierodiacon în Biserica de la Copăceni – Bucureşti, iar în februarie 1957 este hirotonit ieromonah de către episcopul Glicherie Tănase.

În luna următoare de după hirotonirea sa ca preot, părintele Demosten este trimis la Bucureşti, pentru a-i duce nişte bani mitropolitului Galaction Cordun, însă, pentru că acesta era urmărit, a fost interceptat de fosta Securitate şi arestat pentru trei luni. Pe 23 iulie 1958, părintele Demosten este arestat din nou, pentru că a participat ca preot la o înmormântare la Covasna, într-o biserică închisă de autorităţi. El a fost denunţat de un preot pe stil nou, iar 13 miliţieni l-au arestat, după care l-au transferat la Târgu Mureş, rămânând la Securitate până pe 4 octombrie când a avut primul proces. În primă instanţă, a fost condamnat, la Târgu Mureş, la cinci ani de închisoare, însă, după recursul făcut la Curtea de Apel Cluj, pedeapsa i-a fost mărită la şapte ani de închisoare.

Citeşte şi: Victimele torţionarilor, mărturii zguduitoare: În fiecare seară, când ne întorceam în lagăr, mâncam bătaie

Pe 29 decembrie 1958 a fost încarcerat la Penitenciarul din Gherla, unde a rămas până în mai 1959. Apoi, într-o noapte, a fost urcat într-un tren, alături de alţi 100 de oameni, şi a fost transferat în colonia de la Periprava (Tulcea).

În 1964, părintele Demosten a fost eliberat din lagăr şi a vrut să se întoarcă la mănăstire. Nu a fost primit la Mănăstirea Slătioara de frica Securităţii, iar în următorii patru ani, acesta s-a refugiat în pădurea din apropiere de Vatra Dornei, unde a trăit ascuns şi a muncit.

În 1968 se întoarce la Covasna, iar în 1969 a mai fost condamnat la patru ani şi zece luni de închisoare, după ce a încercat să reintre într-o biserică, care era închisă şi avea sigiliu.

A stat în închisoare până în 1971, când revine la Mănăstirea Slătioara, iar zece ani mai târziu devine episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România.