Vreţi să munciţi în străinătate? Aflaţi ce trebuie să faceţi pentru un job în altă ţară

Primul sfat oferit de compania de consultanţă tuturor celor care doresc să plece în străinătate, indiferent de motivele pentru care o fac, este să se informeze foarte bine despre ţara în care vor să plece, să poată comunica în limba respectivă, să cunoască obiceiurile, cultura şi drepturile cetăţenilor români în ţara respectivă.

„Din păcate, există persoane care culeg mai multe informaţii despre ţara respectivă atunci când merg în excursie, decât atunci când fac o relocare pe termen mediu sau lung pentru un contract de muncă, situaţie care de cele mai multe ori le poate schimba viaţa”, a declarat pentru ROMÂNIATV.NET Sergiu Călăuz, CEO Work Experience.

„După această informare, recomandăm fiecărui aplicant să îşi facă o autoevaluare, să pună în balanţă şi alte alternative pe care le-ar putea avea în România. Aceste alternative pot constitui la un moment dat un etalon în evaluarea continuării sau nu a contractului în străinătate. E preferabil că hotărârea de relocare în străinătate să nu vină pe fondul unor decizii de moment, a unui conflict cu partenerul de viaţă sau alte motive personale, ci în baza unei dorinţe şi capacităţi de a dezvolta o carieră în străinătate, bazate pe studiile şi experienţă profesională fiecărui candidat”, a mai spus preşedintele companiei de consultanţă.

Majoritatea ofertelor de muncă din străinătate sunt pentru poziţii entry level care nu presupun în mod obligatoriu studii superioare.

Alte articole

Povestea impresionantă a fraților din Botoșani care au plecat la muncă în lumea largă. Au fugit de sărăcie, au dat peste boală și singurătate: „Nu casa îmi lipsește, ci persoana care să mă întâmpine acasă”

După un deceniu de muncă în străinătate, Ionuț s-a întors acasă să facă agricultură în familie: „Decât să muncesc 10-12 ore pentru altcineva, în altă țară, mai bine muncesc 15 ore în țara mea, pentru mine”

„Pentru aceste poziţii, angajatorii din străinătate pun mai mult accent pe experienţa candidaţilor, dorinţa lor de muncă, capacitatea de a învăţa, de a se adapta într-un nou mediu social. Se caută oameni care pun pasiune în ceea ce fac, care au păstrat aceeaşi arie de activitate de-a lungul timpului investind timp şi muncă în carieră lor, în meseria unde au dorit să se perfecţioneze”, arată Sergiu Călăuz, care subliniază că, de cealaltă parte, cei mai dificil de plasaţi în străinătate sunt candidaţii care pretind că ştiu să facă de toate şi care aplică pentru orice poziţie.

„Din păcate, în multe domenii în care candidaţii pot prezenta chiar şi diplome de studii superioare, realizarea unui plasament va fi foarte dificilă. Spre exemplu, va fi foarte greu pentru cineva care a studiat finanţe, contabilitate sau drept să îşi găsească un job în străinătate în aceste domenii, datorită diferenţelor legislative dintre România şi alte state”, mai spune CEO-ul Work Experience.

În funcţie de stat şi de meserie, există diplome de studiu care sunt recunoscute automat, altele care trebuie echivalate conform Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

Cei interesaţi pentru echivalarea diplomelor în străinătate, pot apela la instituţii specializate cum ar fi Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor.

„Pe meseriile pentru care partenerii noştri externi asigură şi plasament, ne ocupăm gratuit de obţinerea acestei echivalări, cum este şi cazul persoanelor care doresc să lucreze prin Work Experience ca şi asistenţi medicali. Similar OAMMR-ului (Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România), fiecare stat are o organizaţie corespondentă, unde trebuie să se înscrie toţi cei care doresc să profeseze că asistenţi medicali în ţară respectivă. Spre exemplu, pentru a putea profesa sub titulatura de Nurse în Marea Britanie trebuie obţinut un PIN care confirmă înscrierea în NMC (Nurse and Midwifery Council). Similar pentru a putea lucra în Norvegia dosarul se depune la SAK (Statens Autorisasjons Kontor), în Italia IPASVI (Federazione Nazionale Collegi Infermieri professionali, Assistenti sanitari, Vigilatrici d’infanzia) însă procedurile de echivalare sunt asemănătoare”, mai spune Sergiu Călăuz pentru ROMÂNIATV.NET.

În ceea ce priveşte limbile străine, cei mai mulţi angajatori nu solicită prezentarea unor certificate atâta timp cât candidaţii demonstrează în timpul interviului că au nivelul de limbă străină solicitat de specificul ofertei, arată compania de consultanţă.

„Cu siguranţă, prezentarea unui certificat poate constitui un avantaj, însă în cadrul procedurilor noastre se vor evolua cunoştinţele practice de limba străină, nu diplomele. Au existat nenumărate cazuri în care, din păcate, candidaţii nu au confirmat în timpul interviurilor nivelul limbii străine menţionat pe respectivul certificat. Aceste interviuri sînt organizate gratuit de către reprezentanţii Work Experience tututor celor interesaţi în a-şi evalua şansele unui plasament în străinătate”, arată preşedintele Work Experience.

Acesta a precizat că persoanele care se simt cel mai confortabil în a face pasul relocării în străinătate sunt cele care au prieteni ce lucrează deja acolo, care le pot prezenta cel mai obiectiv situaţia de la locul de muncă, condiţiile de cazare sau colectivul în care lucrează.

„Desigur, existe şi multe alte surse de informare cum ar fi internetul ce îi poate direcţiona pe aplicanţi atât spre alte companii specializate în resurse umane, cât şi spre portaluri de locuri de muncă, aşa cum este platforma Eures”, a precizat Sergiu Călăuz.

„În acest scop noi am înfiinţat în anul 2010 Work Experience Academy, o asociaţie prin care oferim candidaţilor noştri sfaturi de carieră, orientare profesioanală şi personală precum şi cursuri de limbi străine şi calificări la standardele pieţei forţei de muncă din străinătate. Succesul acestui proiect este dat de atragerea în echipa noastră de traineri cu experienţă internaţională, puşi la dispoziţie chiar de partenerii noştri externi interesaţi în creşterea calităţii serviciilor noastre”, a mai spus acesta.

Cele mai multe solicitări de angajare, primite la Work Experience, sunt pe domeniul hotelier pentru ospătari, bucătari, cameriste, ce pot lucra la bordul navelor de croazieră în Marea Britanie, Grecia, SUA. Pe domeniul medical – pentru asistenţi medicali şi infirmieri în Marea Britanie şi Norvegia, iar pe domeniul industrie – pentru sudori, electricieni, instalatori sau ingineri în Norvegia.

Cei care doresc să lucreze în străinătate trebuie să îşi aleagă ca destinaţie de muncă ţara pe a cărei limbă străină o vorbesc la un nivel cel puţin conversaţional, pe a cărei cultură o îndrăgesc, cu al cărui sistem şi standard de viaţă se identifica cel mai uşor, ne sfătuieşte Sergiu Călăuz, care a precizat că instituţie pe care o conduce preferă să promoveze Marea Britanie şi Norvegia, „ţări de unde am primit cel mai bun feedback din partea aplicanţilor noştri”.

Preşedintele Work Experience spune că, din fericire, „ţepele” legate de joburile în străinătate sunt din ce în ce mai rare.

„Însă „succesul” celor care încă mai dau  „ţepe” depinde foarte mult şi capacitatea fiecărei persoane de filtra informaţiile veridice de cele care doar par a fi credibile. Recent, am fost nevoiţi să depunem o plangare la organele competenţe pe numele a două persoane, care în urmă unui anunţ într-un ziar de largă circulaţie, s-au prezentat că reprezentaţi oficiali ai Work Experience şi au solicitat sume de bani aplicanţilor pentru „a-i introduce în baza de date”. Desigur, pentru aceste „servicii” nu ofereau contract, factură, nu există nici un interviu, invitaţie la vreun birou, nu a existat nici măcar o întâlnire cu respectivele persoane”, a precizat Sergiu Călăuz.

„Serviciile Work Experience fiind oferite gratuit, majoritatea celor contactaţi nu au căzut în această plasa, totuşi s-au găsit persoane care au depus sume de bani în contul unei persoane fizice, totul doar în urmă unei conversaţii telefonice cu un necunoscut! Cred că puţină prudenţă e de ajuns pentru a evita situaţiile că cele descrise mai sus”, a mai spus CEO-ul Work Experience.

Acesta a mai spus că ridicarea restricţiilor de muncă din Marea Britanie şi Olanda după 1 ianuarie 2014 va facilita accesul românilor pe piaţa muncii şi vor exista tot mai mulţi angajatori interesaţi de serviciile muncitorilor din România.