Hayssam: Veneau la mine tot felul de salariaţi ai statului. Veneau din toate ministerele

Omul de afaceri sirian a spus, la Tribunalul Bucureşti, că în perioada în care afacerile i-au mers bine, mai mulţi angajaţi ai statului român ar fi venit la el cu propuneri de afaceri ori pentru a solicita împrumuturi.

Un caz concret despre care a vorbit sirianul este cel al fostului diplomat Nicolae Săracu. Omar Hayssam a arătat că nu a avut afaceri cu Săracu, ci doar o relaţie de prietenie.

El a adăugat că doar fratele său Mohamad Omar a avut o relaţie de afaceri cu Săracu, la finalul căreia el ar fi ajuns să plătească pentru eşecul celor doi.

„Cu Săracu am avut o relaţie de prietenie. Afaceri – doar fratele meu, iar la final am ajuns eu să plătesc. Pe vremea aceea, veneau la mine tot felul de salariaţi ai statului, oameni de afaceri, când Hayssam era în top. Nu e necunoscut că veneau la mine din toate ministerele”, a spus sirianul.

Un alt fost funcţionar care ar fi colaborat în relaţiile de afaceri cu cei doi este Cătălin Bâlcu, despre care Haissam a arătat că era coleg cu Săracu pe vremea când cei doi lucrau la Ministerul Comerţului. Omar a precizat despre Bâlcu şi Săracu că ar fi făcut afaceri pe vremea când erau ataşaţi ai unor ambasade ale României.

Pe de altă parte, Omar Hayssam a spus în faţa instanţei că are numeroase dezvăluiri de făcut atât despre acest caz, cât şi despre cel al răpirii jurnaliştilor, însă doreşte să i se mai lase timp, pentru a-şi nota pe foi, în ordine cronologică, evenimentele în detaliu.

Cumnatul lui Omar Haissam, Mihai Nasture, nu a dorit să dea declaraţii, folosindu-se de dreptul la tăcere.

Sirianul Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare.

În 2 august, Tribunalul Bucureşti a dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă pentru Omar Hayssam şi, în lipsă, pentru Mohamad Omar, la solicitarea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care a decis arestare preventivă a lui Omar Hayssam a arătat în motivare că sirianul a părăsit în mod fraudulos teritoriul României, iar prin atitudinea adoptată şi acţiunile întreprinse „a vizat sustragerea de la urmărire penală şi chiar de la judecată, prezenţa la acest moment nefiind voluntară”.

Mai multe imobile, terenuri şi instalaţii industriale, precum şi peste un milion de euro sunt puse sub sechestru în acest dosar de către procurorii DIICOT în acest dosar.

Totodată, procurorii au început urmărirea penală în cazul lui Omar Hayssam într-un nou dosar, desprins din cel în care este judecat pentru înşelăciune şi delapidare. Anchetatorii i-au adus la cunoştinţă lui Omar Hayssam acuzaţiile din noul dosar în 2 august, iar de atunci a fost adus de la penitenciar la DIICOT de mai multe ori pentru a fi audiat, însă acesta nu a dat declaraţii pe motiv că nu are un apărător ales.

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo” şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 şi condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

În noiembrie 2012, instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo”, în care a fost acuzat că a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria şi Egipt la firmele controlate de el.

În dosarul „Foresta Nehoiu”, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, după ce instanţele inferioare dispuseseră achitarea lui şi a celorlalţi inculpaţi.

Omar Hayssam a depus, în 1 august, la instanţa supremă, două contestaţii în anulare, în dosarul de terorism şi în dosarul „Volvo”, prima având termen în 24 ianuarie 2014, iar cea de-a doua în 15 ianuarie 2014. Admiterea unei contestaţii în anulare duce la rejudecarea dosarului.

Hayssam este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi. În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi. Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

Hayssam este vizat şi într-un dosar de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.