„Sperăm că va fi o demonstraţie paşnică, fără incidente şi fără provocări de orice natură. Noi nu suntem de acord să vină aici nici extremişti din Ungaria şi nici din România (…) Scopul nostru nu este de a bloca drumul naţional, noi avem autorizaţie pentru o demonstraţie paşnică între orele 12 şi 15 pe o bandă a DN 11 între Chichiş şi Breţcu”, a declarat Tamas Sandor, în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit Agerpres.
La miting vor lua parte nu doar localnici, ci şi mii de alţi maghiari din ţară şi din străinătate care susţin dezideratul autonomiei teritoriale a „ţinutului secuiesc”.
Pentru acest miting, UDMR Covasna a comandat peste 3.000 de steaguri secuieşti de diverse dimensiuni, printre care şi patru de 250 de metri lungime şi doi metri lăţime, care vor fi desfăşurate pe traseu, în localităţile Chichiş, Reci, Târgu Secuiesc şi Breţcu. De asemenea, a confecţionat 200 de pancarte cu mesaje autonomiste în limbile română şi engleză.
„Nu am scris şi în limba maghiară pentru că nu pe noi trebuie să ne convingem că vrem autonomie, ci pe români, pe ceilalţi europeni şi pe americani, pe care dorim să îi avem parteneri pentru scopul nostru nobil”, a spus primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR).
Printre manifestanţi se vor număra preşedintele UDMR Kelemen Hunor, parlamentari, precum şi alţi lideri marcanţi ai Uniunii.
Mitingul pentru autonomie este organizat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), un ONG neînregistrat juridic ce militează pentru autonomia teritorială a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, căruia i s-au raliat bisericile istorice maghiare, mai multe ONG-uri, precum şi toate formaţiunile politice maghiare, respectiv UDMR, Partidul Civic Maghiar şi Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania.
Manifestanţii intenţionează să formeze un lanţ viu de-a lungul DN 11, începând din localitatea Chichiş, aflată la intrarea în judeţul Covasna dinspre Braşov, până în localitatea Breţcu, la ieşirea spre judeţul Bacău, pe o lungime de 54 de kilometri.
Organizatorii menţionează că protestul este îndreptat şi împotriva proiectului de reorganizare administrativă a României şi estimează participarea a circa 150.000 de maghiari.