PICCJ: Ficior a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv şi inuman la Periprava

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au început urmărirea penală a lui Ion Ficior, joi i-au adus la cunoştinţă învinuirea, acesta solicitând un termen pentru pregătirea apărării, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

„Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament”, au arătat procurorii în documentul citat.

Totodată, aceştia susţin că toţi deţinuţii de la Colonia Periprava erau puşi să muncească în condiţiile foarte grele, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi şi nu erau echipaţi corespunzător pentru muncile efectuate, deşi erau obligaţi să suporte condiţii meteorologice extreme.

Deţinuţii erau obligaţi să depăşească norma de muncă cu orice preţ şi erau pedepsiţi crunt pentru nesupunere.

„Printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) unde deţinuţii primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârşeau abateri de la regulament, alergarea deţinuţilor cu calul şi bătăi crunte primite cu ciomagul”, au precizat procurorii.

Anchetatorii au mai arătat că, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ion Ficior.

„Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atestă decesul deţinuţilor, în intervalul 01.08.1958-1.11.1963 în care la cârma coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior la Periprava au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960 (53 de decese), iar pe grupe de vârstă cele mai multe decese (în număr de 54) au fost înregistrate pentru grupa 50-59 de ani”, au precizat procurorii.

Aceştia fac referire la o statistică realizată privind cauzele de deces care indică o pondere mărită a afecţiunilor aparatului digestiv şi excretor, afecţiunilor pulmonare (tuberculoză sau pneumonie), afecţiunilor cardiace, precum şi enterocolitelor.

Potrivit procurorilor, din prevederile cuprinse în actele normative ce reglementau organizarea şi funcționarea sistemului penitenciar a reieșit faptul că directorul de colonie coordona activitatea de detenție și răspundea de viața tuturor celor încarcerați, mijloacele de subzistență fiind plasate la dispoziția sa.

„Prin acte normative privind organizarea și funcționarea sistemului penitenciar, emise în perioada imediat următoare instaurării regimului comunist, s-au creat condițiile introducerii unui regim de detenție represiv, abuziv, inuman, discreționar, împotriva categoriei deținuților politici, persoane considerate o amenințare directă sau indirectă la adresa noului regim politic”, au precizat procurorii.

Potrivit anchetatorilor, chiar dacă nu era prevăzută în mod expres exterminarea deţinuţilor politici, regimul de detenţie instituit prin actele normative, respectiv reducerea raţiilor alimentare, izolarea, regimul de carceră, interzicerea legăturilor cu familia, a dreptului de a primi pachete, dar şi prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal, cum ar fi lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale, refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi, „conţine premisele exterminării persoanelor deţinute.

Avocata lui Ion Ficior a declarat, joi, la ieşirea din Parchetul instanţei supreme, că acesta a fost pus sub acuzare de procurori pentru infracţiunea de genocid, precizând că fapta este gravă, „dar în realitate lucrurile nu stau chiar aşa”.

„Dacă ne gândim la fapta de genocid, atunci, da, ea este gravă, dar în realitate lucrurile nu stau chiar aşa”, a spus avocata.

Aceasta a precizat că în continuare se vor face toate demersurile pentru o apărare corespunzătoare.

„La acest moment nu s-au adminsitrat probe suficiente. Veţi fi informaţi la momentul oportun de modul în care se desfăşoară ancheta”, a mai spus avocata lui Ficior.

Ion Ficior a stat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aproximativ 30 de minute, timp în care procurorii i-au adus la cunoştinţă acuzaţia de genocid în dosarul deschis în urma denunţului formulat la adresa fostului comandant al Coloniei de muncă Periprava de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

IICCMER a solicitat în 18 septembrie Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu.

Preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, declara că în urma investigaţiilor făcute de reprezentanţii institutului au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv 1958-1963, deţinuţii politici au fost supuşi unui regim de detenţie extrem de dur, fiind înfometaţi şi bătuţi.

IICMER a identificat peste 50 de supravieţuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foşti deţinuţi politici.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

În 9 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu.

Parchetul instanţei supreme anunţa, în 3 septembrie, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.

Potrivit procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi)”.