După nouă ani de muncă, acest drum de cale ferată de 1,4 km pe sub strâmtoare va face posibilă deplasarea în câteva minute de pe un mal pe altul al metropolei turceşti, rezolvând parţial problemele legate de traficul supraaglomerat.
Fost primar al Istanbulului, Erdogan şi-a rezervat dreptul exclusiv de-a tăia panglica la festivitatea de inaugurare marţi, chiar în ziua în care se sărbătoreşte fondarea Republicii Turce în 1923, în prezenţa premierului japonez Shinzo Abe, a cărui ţară este principalul finanţator al proiectului.
„Acest proiect este un vis de 150 de ani„, îşi manifestase încântarea acum câteva luni Erdogan, în timp ce detractorii săi îl numesc deseori „noul sultan„.
Concret, ideea unui tunel pe sub Bosfor a fost invocată pentru prima dată în 1860 de către sultanul otoman Abdul Medjid. Dar, din cauza lipsei de tehnică şi a fondurilor insuficiente, ea a nu a mers mai departe de planşa de desen.
Proiectul a revenit în actualitate în anii 1990, odată cu explozia demografică în Istanbul, a cărui populaţie s-a dublat din 1998 depăşind 15 milioane de locuitori.
Datorită sprijinului financiar al Băncii Japoniei pentru Cooperare Internaţională (735 milioane de euro) şi al Băncii Europene de Investiţii (BEI), lucrările au început în mai 2004, fiind încredinţate unui consorţiu de companii turceşti şi japoneze.
Costul total al proiectului este estimat în prezent la 3 miliarde de euro, indică agenţia franceză de presă.
Lucrările erau iniţial programate să fie finalizate în decurs de patru ani, dar mult timp au fost suspendate din cauza descoperirii unei serii de comori arheologice pe fundul strâmtorii.
În total, aproximativ 40.000 de artefacte istorice au fost dezgropate pe şantier, în special pe coasta europeană a Mării Marmara. Printre acestea, un excepţional cimitir de 30 de epave de nave bizantine, cea mai mare flotilă medievală cunoscut până în prezent.
Succesul neaşteptat în planul descoperirilor istorice l-a contrariat în cele din urmă pe primul ministru turc. „Mai întâi s-a vorbit despre lucruri arheologice, apoi, de vase de lut, ba de una, ba de alta. Şi toate acestea sunt într-adevăr mai importante decât oamenii?„, se întreba retoric premierul supărat acum doi ani.
Tunelul, un tub dublu scufundat mai mult de 50 m sub strâmtoarea Bosfor, a fost în cele din urmă finalizat. În această regiune cu o activitate seismică ridicată, el ar trebui să reziste la cutremure cu magnitudinea de 9 grade.
Prin această lucrare, care va însuma în final 75 de km de cale ferată, autorităţile doresc să pună capăt calvarului de zi cu zi pentru 2 milioane de locuitori ai Istanbulului, care zilnic traversează Bosforul pe două poduri, mereu supraaglomerate.
„Tunelul a creat o rută de transport între partea de est şi de vest a oraşului şi, cred, că va uşura sarcina celor două poduri, datorită capacităţii sale de a transporta 150.000 de pasageri pe oră„, declara luni primarul Istanbulului, Kadir Topbaz.
Desigur, acest tunel a atras mai puţine critici decât viitorul al treilea aeroport al oraşului, sau canalul de 45 km paralel Bosforului, ori al treilea pod peste strâmtoare. Toate aceste proiecte au fost considerate drept ‘faraonice’ şi au fost criticate ca dovadă a derivei autoritariste şi aventuriste a guvernului islamo-conservator în timpul revoltei din iunie.
„Acesta este un proiect important de care oraşul are nevoie (…), se vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră„, a argumentat Tayfun Kahraman, preşeditele Camerei de Urbanism din Istanbul.
Dar integrarea sa în restul reţelei de transport în comun este încă departe de a fi atinsă. „Porţiunea dată în exploatare este foarte limitată. Totul s-a amânat pentru mult mai târziu”, şi-a exprimat el regretul, întrebându-se de ce autorităţile s-au grăbit atât de tare cu inaugurarea. Alegerile municipale sunt prevăzute pentru martie 2014.