DNA continuă audierile în dosarul senatorului PSD Nicolae Bădălău

Avocatul Mihail Ştreangă a spus, la intrarea în sediul DNA, că a venit să-i apere pe Mihai Ţigănilă şi Elena Ştefănescu, administratorul şi respectiv contabila societăţii Bioland Processing.

Avocatul a spus că luni dimineaţă au avut loc percheziţii la domiciile acestora, precum şi la sediul social al firmei, care se ocupă de activităţi din industria alimentară.

Acesta a precizat că nu ştie până la acest moment dacă aceştia sunt învinuiţi sau ce calitate au în acest caz. Avocatul a mai spus că cei doi au fost aduşi la DNA de poliţişti, cu mandat de aducere.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut, luni, 160 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Prahova, Giurgiu, Arad, Călăraşi şi Ialomiţa, în dosarul de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 50 de milioane euro, fiind dispusă urmărirea penală a 50 de persoane, între care sunt şi angajaţi ai Ministerului de Finanţe, avocaţi şi administratori de firme.

Potrivit unui comunicat al DNA, percheziţiile sunt făcute la sediile unor firme şi la locuinţe din Bucureşti şi cele cinci judeţe, într-o cauză penală complexă privind infracţiuni de corupţie şi evaziune fiscală care implică un număr mare de persoane constituite într-un grup infracţional organizat.

DNA a precizat că este vizată activitatea a peste 100 de firme româneşti şi străine, persoanele implicate având calitatea de administratori de societăţi comerciale români şi străini, avocaţi, contabili şi angajaţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

În dosar mai sunt vizaţi senatorul PSD de Giurgiu Niculae Bădălău şi procurorul Angela Eugenia Nicolae, şef al Biroului de Relaţii Internaţionale şi Programe – altele decât Phare, din cadrul Parchetului ICCJ, suspectaţi de trafic de influenţă.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat, luni, că a încuviinţat, la cererea DNA, percheziţia domiciliară şi a biroului, precum şi reţinerea şi arestarea preventivă a procurorului Angela Eugenia Nicolae, şef al Biroului de Relaţii Internaţionale şi Programe – altele decât Phare, din cadrul Parchetului ICCJ.

„La data de 27 octombrie 2013, CSM a avizat efectuarea percheziţiilor, având în vedere că procurorul în cauză este suspectat în legătură cu infracţiuni de trafic de influenţă în formă continuată în favoarea unor reprezentanţi ai societăţilor comerciale cercetate pentru evaziune fiscală”, a precizat DNA, într-un comunicat de presă

Senatorul PSD Niculae Bădălău este urmărit penal pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că ar fi apărat interesele unei firme suspectate de evaziune fiscală, prin intervenţii la conducerea ANAF şi pe lângă persoane din Prefectura Giurgiu şi din conducerea APIA, a anunţat, luni, DNA.

Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, există date şi indicii temeinice potrivit cărora societatea comercială în favoarea căreia a intervenit Niculae Bădălău, a primit de la APIA 2.778.000 de lei, sumă care ar fi fost folosită de firmă în circuitul evazionist, şi nu în scopul pentru care banii fuseseră alocaţi.

De asemenea, în cursul acestui an, la solicitarea lui Niculae Bădălău, societatea implicată în circuitul evazionist i-ar fi pus la dispoziţie, cu titlu gratuit, produse alimentare pentru un eveniment organizat la restaurantul său.

Anchetatorii au mai stabilit că, în aceeaşi perioadă, Niculae Bădălău ar fi făcut demersuri pentru angajarea fictivă a unei angajate de la cabinetul său senatorial la una din societăţile comerciale implicate în circuitul evazionist.

„Astfel, deşi aceasta nu a desfăşurat nicio activitate în cadrul societăţii comerciale implicate în circuitul evazionist, a figurat mai mult timp ca angajată şi a încasat sume de bani pentru o activitate neefectuată”, au precizat procurorii.

DNA a precizat că în această cauză se fac cercetări penale şi faţă de alte persoane, în legătură cu fapte similare, dar şi cu alte fapte.

Potrivit DNA, persoanele suspectate în dosarul de evaziune fiscală foloseau firme fantomă, pe care le controlau şi prin care derulau operaţiuni comerciale, trecând în evidenţele contabile cheltuieli fictive.

Reţeaua infracţională viza monopolizarea producţiei şi desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist, potrivit procurorilor.

Membrii grupării de evaziune aveau atribuţii delimitate: unii se ocupau de înfiinţarea firmelor fantomă, alţii racolau străini şi români care, în schimbul unor sume de bani, să fie asociaţi sau administratori la aceste societăţi, iar alţii luau legătura cu funcţionari ANAF, pentru nu face controale.

Şeful DNA, Codruţa Kovesi, a declarat luni că în dosarul de evaziune sunt vizate şi persoane cu funcţii importante, dar despre care nu se pot da informaţii decât după ce li se aduc la cunoştinţă învinuirile, precizând că vor fi duse la audieri 80 de persoane, din care 50 vor fi puse sub învinuire.

În dosarul de evaziune fiscală care vizează domeniul industriei alimentare ar fi în atenţia anchetatorilor şi angajaţi ai Gărzii Financiare, au precizat surse judiciare.