„50 de milioane de persoane suferă de epilepsie la nivel mondial. În România, 200.000 primesc tratament şi doar pe ei îi cunoaştem. Există mai bine de încă atâţia pacienţi neînregistraţi, care îşi cumpără singuri medicaţia”, a spus Ioana Mîndruţă, care este şi vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Neurofiziologie Clinică, potrivit Mediafax.
Ea a mai precizat că 40.000 de pacienţi cu epilepsie prezintă crize în pofida tratamentului cu mai multe antiepileptice, unii având crize zilnice.
Programul National este dedicat pacienţilor cu epilepsie farmacorezistentă şi se referă la intervenţii microchirurgicale ghidate de electrozi implantaţi intracranian şi la stimulatoare vagale. În cadrul programului, pacienţii nu beneficiază de medicaţie, ci de proceduri medicale.
CITEŞTE ŞI: Strigăt de disperare şi luptă crâncenă cu o formă rară de epilepsie. Un copil are nevoie de ajutor
Ioana Mîndruţă a menţionat că, în urmă cu doi ani, s-a practicat pentru prima oară în România chirurgia epilepsiei.
„Chirurgia epilepsiei a început timid. Pentru mulţi pacienţi, la care creierul apărea normal, nu se putea găsi soluţie. Am folosit elecrozi intracranieni. Selecţia pacienţilor se face într-un centru de neurologie. Toată lumea a început din pur entuziasm, acum e un program naţional care cuprinde două centre: Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB) şi Spitalul de Urgenţă «Bagdasar Arseni»”, a mai spus Ioana Mîndruţă, medic primar la SUUB.
În 2012 programul a avut finanaţare pentru zece intervenţii de acest fel, în 2013 sunt fonduri pentru două, dar mai sunt promisiuni, a adăugat Mîndruţă.
Epilepsia este boala cronică a creierului caracterizată prin propagarea necontrolată a unei excitaţii electrice generate într-o zonă numită focar epileptic. Chirurgia epilepsiei presupune extrirparea focarului epileptic prin implantul de electrozi, în ultimii 10 ani procedura fiind recunoscută ca eficace şi sigură pentru pacienţii care nu mai pot controla crizele luând medicamente. Primul pacient operat a fost în 2012, iar de atunci alţi şapte au beneficiat de aceste intervenţii, după care au dispărut crizele, a mai spus Ioana Mîndruţă.
VEZI ŞI: Premieră: Implantantare de electrozi în creier pentru studiul şi tratamentul epilepsiei
Ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Cristian Buşoi au discutat, marţi, împreună cu alţi reprezentanţi din domeniul sǎnǎtǎţii, la conferinţa „Mediafax Talks about Innovation in HealthCare”, despre inovaţia şi cercetarea în sistemul sanitar, cele mai noi medicamente şi tratamente pentru bolile şi afecţiunile neglijate până acum, medicina personalizată, investiţii făcute până acum de companiile farmaceutice şi ariile terapeutice care beneficiază de cele mai multe fonduri, importanţa prevenţiei şi modalităţi prin care pacienţii pot fi mai bine informaţi, inovaţia în tratarea cancerului, bolilor cardiologice, bolilor autoimune, diabetului şi hepatitei.
Conform OMS, în prezent există peste 30.000 de boli cunoscute şi doar pentru 25 la sută dintre acestea s-a descoperit un tratament eficient. Prin urmare, pentru restul de 75 la sută dintre afecţiunile cunoscute încă se caută un tratament, iar acest lucru se poate realiza doar prin continuarea investiţiilor în cercetarea şi dezvoltarea de noi molecule.