PMB vrea studiu de fundamentare pentru reabilitarea a zece clădiri cu risc seismic din Centrul Vechi

Pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) se află un proiect de hotărâre care are în vederea aprobarea unui studiu de fundamentare prin care să fie prospectată posibilitatea începerii unui proiect de investiţie în regim de concesiune de lucrări publice sau servicii ori printr-un parteneriat public-privat pentru consolidarea şi restaurarea clădirilor cu risc seismic din Centrul Istoric aflate în proprietatea municipiului Bucureşti.

Pe lista imobilelor pentru care ar putea fi realizat studiul de fundamentare se află zece clădiri cu ani de construcţie între 1824 şi 1930, cu regim de înălţime de până la patru etaje şi cu suprafeţe între 144,45 metri pătraţi şi 3.132,85 metri pătraţi.

Trei din cele zece clădiri sunt pe strada Lipscani, la numerele 33, 44 şi 75, alte două sunt pe strada Blănari, la numerele 6 şi 13 şi câte una pe străzile Franceză nr. 5, Covaci nr. 11, Bărăţiei nr. 50, Sfânta Vineri nr. 7, corpul B şi Calea Moşilor nr. 82 (cunoscută sub numele de Hanul Polonez).

Studiul de fundamentare trebuie să aibă în vedere modalitatea în care se vor consolida şi restaura clădirile, susţinerea financiară şi care va fi contribuţia municipalităţii, dar şi mai multe alternative de realizare a proiectului, potrivit expunerii de motive a proiectului.

Alte articole

Interdicția de închiriere a clădirilor cu bulină roșie nu se aplică și contractelor în desfășurare

Florin Cîţu nu-l mai susţine necondiţionat pe Nicuşor Dan: „Nu-i facem lui majoritatea în CGMB, facem majorităţi în funcţie de proiecte”

În document se precizează că cele mai multe clădiri din Centrul Vechi al Capitalei nu au fost renovate şi consolidate de zeci de ani şi pot să se prăbuşească în orice moment peste terasele amenajate la parter.

Totodată, în raportul de specialitate al proiectului se arată că, având în vedere „efectele crizei economice asupra veniturilor publice aflate la dispoziţia municipiului Bucureşti şi al limitării capacităţii de atragere de împrumuturi locale”, se consideră ca „necesar şi oportun” ca lucrările de consolidare sau restaurare să se realizeze ori în regim de concesiune, ori în parteneriat public-privat.

Zona Centrului Istoric ocupă o suprafaţă de aproximativ 50 de hectare şi este amplasată în perimetrul cuprins între Bulevardul Regina Elisabeta (la nord), Bulevardul Corneliu Coposu şi Splaiul Independenţei (la sud), strada Hristo Botev (la est) şi Calea Victoriei (la vest).

În zona istorică a Capitalei, clădirile sunt deţinute de persoane private, în totalitate de municipalitatea bucureşteană sau în comun de persoane private şi municipalitate.