Studiile arată că sunt MOLECULE MINUNE care salvează creierul

„Vorbim tot mai des despre moleculele minune care salvează creierul. Moleculele multimodale – aşa cum se numesc ele – sunt capabile să stimuleze şi neuroregenerarea. În momentul în care la nivelul sistemului nervos central se produce o leziune, prima secvenţă este neuroprotecţia. Tratamentele clasice, cu molecule chimice de sinteză au dezamăgit. Speranţa vine de la molecule multimodale, cu bună tolerabilitate şi puţine efecte adverse. Se cercetează cum pot fi ele menţinute viabile în medii ostile biologic. Celulele stem izolate din cordonul ombilical au valoare de speranţă pentru viitor. Mai rămân multe etape de străbătut”, a spus profesor doctor Dafin Mureşanu, cu ocazia Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), care începe joi la Praga.

Potrivit medicului, chiar dacă regenerarea apare spontan, pentru obţinerea unor rezulate clinice semnificative este importantă stimularea exogenă, altfel spus farmacoterapia, kinetoterapia, terapia comportamentală.

El a precizat că reuniunea cercetătorilor SSNN vizează „un domeniu desprins parcă din filmele science fiction, neurorestauratologia”, o ramură a neuroştiinţelor ce studiază efectele implanturilor cu celule, ce pot fi sau nu ale subiectului, cu intenţia de a ameliora sau înlătura deficite neurologice complexe.

„Vom avea însă şi secţiuni clinice, în care vor fi prezentate rezultatele existente, menite să mai clarifice câteva din necunoscutele utilizării acestei resurse terapeutice. Vom acorda un spaţiu şi reconstruirii organului din surse biologice proprii. Sper ca această conferinţă să fie o platformă potenţială pentru colaborările viitoare. Pentru neuroreabilitare, o altă abordare vizează intervenţia robotică, care impune feedback şi interactivitate, dezvoltări de software. Pot să spun că la nivel naţional, în special în centrele universitare, se încearcă tot mai mult, şi cu rezultate pozitive, dezvoltarea acestui nou domeniu”, a mai spus Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Societăţii de Neurologie din România.

Alte articole

Șapte alimente care cresc nivelul de dopamină. Mâncarea care te poate face mai fericit

Ce se întâmplă cu corpul nostru când dormim. Se odihnește sau nu creierul în timpului somnului? Prof. Dr. Vlad Ciurea explică

Congresul SSNN, ajuns la a noua ediţie, va avea printre participanţi personalităţi medicale din Israel, SUA, Italia, Germania, Suedia, Rusia, Cehia, Austria şi România. Principalele teme discutate vizează ultimele descoperiri din domeniul bolilor vasculare cerebrale, traumatismelor craniocerebrale şi bolilor neurodegenerative.

„Importanţa congresului este remarcabilă, deoarece reuneşte oameni cu o vastă experientă profesională care reuşesc să integreze informaţiile oferite din perspective diverse într-un tot unitar. Aceşti savanţi se străduiesc să descifreze mecanismele moleculare ale bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi al tratamentului eficient. De asemenea este important să menţionam aportul neurologiei româneşti la aceasta manifestare, dovedind în acest fel că avem oameni valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional”, a mai spus profesor doctor Dafin Mureşanu, potrivit Mediafax.

Citeşte şi: Bolile cerebrovasculare ucid de patru ori mai mulţi români decât europeni

Potrivit profesorului, printre prezentările de la congres, o mare importanţă este acordată celor din domeniul cercetării fundamentale, şi în acest sens accidentul vascular cerebral constituie un subiect major şi pentru că, în România, reprezintă o cauza foarte importantă de morbiditate şi mortalitate.

„Vom vorbi şi despre sănătatea creierului. Ce pot face oamenii pentru a-şi păstra cât mai mult intacte capacităţile mintale. Sistemul nervos este într-o trans­formare per­manentă, de­terminată atât de nevoia de învăţare şi adaptare, cât şi de vindecarea unor leziuni. Oamenii ar trebui să se alimenteze echilibrat, să comunice între ei cât mai mult şi pozitiv, să menţină o activitate cognitivă timp îndelungat (în special cititul) şi să desfăşoare activitate fizică moderată. Sperăm că progresele pe care le anticipăm vor deveni curând realitate, venind din armonizarea neuroprotecţiei cu tromboliza şi cu neuroreabilitarea. Viitorul ne-ar putea aduce implementarea conceptului ştiinţific de tratament continuu din faza acută până la reabilitarea de lungă durată, promovat de noi şi prezentat în cadrul reuniunilor Societăţii de Neurologie din România şi ale Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii. Este recomandabil să înlocuim abordarea clasică, segmentară în care şansele unei recuperării optime sunt mai reduse atât în accidetul vascular cerebral cât şi în traumatismele cranio-cerebrale”, a precizat profesorul Dafin Mureşanu.

Citeşte şi: Cercetătorii au creat un creier în miniatură cu ajutorul celulelor stem