Fenomen astronomic rar pe 3 noiembrie: Cum poate fi observat

Eclipsa solară de pe 3 noiembrie este considerată a fi o eclipsă hibrid deoarece va începe ca o eclipsă inelară, după care se va transforma într-o eclipsă totală de Soare.

Din nefericire, eclipsa hibridă de Soare nu va putea fi văzută cu ochiul liber din România, ci numai din America de Nord și Africa. 

Cu toate astea, eclipsa hibridă de Soare va fi transmisă pe internet de către Slooh Space Camera, din Kenya:

Alte articole

Eclipsă totală de Soare în Berbec 8 aprilie 2024. Ce trebuie să faci zilnic, până pe 22 aprilie, ca să îţi meargă totul din plin

Eclipsă totală de Soare, 8 aprilie 2024. Ce semnificații spirituale are cel mai important moment astral al primăverii 2024

Astronomul amator Cătălin Beldea, editorul rubricii de astronomie din revista Știință&Tehnică și cel mai mare vânător de eclipse român, pleacă pe 1 noiembrie într-o expediție inedită în Africa, în Kenia, pentru a documenta eclipsa totală de Soare din 3 noiembrie, scrie stiintasitehnica.com.

Eclipsa hibridă din 2013 este vizibilă pe un „coridor” foarte îngust care traversează Nordul Oceanului Atlantic și Africa ecuatorială. În Nordul Americii, nordul Africii de Sud, Sudul Europei, Orientul Mijlociu și mare parte din Africa, fenomenul astronomic va putea fi observat ca o eclipsă parțială de Soare. Zona de penumbră începe la aproximativ 1.000 de km în Atlantic față de orașul Jacksonville din Florida: pe un culoar foarte îngust de numai 4 km, eclipsa inelară durează 4 secunde. Pe măsură ce umbra înaintează, la 15 secunde de la începerea fenomenului, după ce a traversat 600 de km în Atlantic, eclipsa devine totală, iar culoarul de pe care poate fi observată se extinde la 13 km – iar faza de totalitate ține 16 secunde.

Cea mai mare durată a eclipsei totale are loc în Oceanul Atlantic, la aproximativ 330 de km de Liberia, unde totalitatea ține 1 minut și 39 de secunde, iar culoarul de totalitate are aici 57 de km. Pe măsură ce iese din ocean și traversează Africa: Gabon, Congo, eclipsa ajunge la un culoar de 36 km și o totalitate de 48 de secunde.

În locul din care astronomul de la Stiinta si Tehnica, Cătălin Beldea, va observa eclipsa totală de soară, lacul Turkana din Nordul Keniei, eclipsa va avea o fază de totalitate de numai 14 secunde, fiind un adevărat „challenge” pentru astronomi și astrofotografi.

Cu două zile, înainte de a pleca spre Africa, Cătălin Beldea, cel mai mare vânător de eclipse român și inițiatorul proiectelor S&T Stratospherium și Eclipser 1, a vorbit pentru stiintasitehnica.com:

 „Spectacolul începe cu efectul „inelul cu diamant”, cunoscut în limbaj de specialitate drept contactul doi. Acesta se petrece cu 5-6 secunde înainte ca Luna să acopere perfect Soarele, iar ultimele raze ale Soarelui trec prin munții și văile selenare. Apoi, continuă cu „mărgelele lui Bailey” (datorită topografiei Lunii, razele Soarelui evadează prin anumite locuri, pe discul eclipsei): acestea se vor observa aproximativ pe 250-300 de grade pe discul Lunii. Marea provocare este să le imortalizezi fotografic: sunt un fenomen extrem de ofertant din punct de vedere vizual. Pentru un astrofotograf, la eclipsa totală de Soare din 3 noiembrie, acesta va fi cel mai important lucru – surprinderea mărgelelor lui Bailey – și asta voi încerca să fac!”, a declarat Cătălin Beldea pentru stiintasitehnica.com

„Am trei set-up-uri. Primul este format din luneta de 500 mm la care voi avea conectat un aparat foto DSLR. Cu acesta voi încerca să „prind” ceea ce am surprins și până acum: cromosfera, mărgelele lui Bailey și coroana solară. În 10 secunde, voi fi nevoit să schimb parametri foarte des, trag rafale, bracketing ș.a.m.d. Al doilea set-up este compus din aparatul foto mirrorless Samsung NX 300 care va fi pus pe time lapse, va face un fel de filmuleț din două cadre / secundă, la o rezoluție mai bună decât HD: 20 de megapixel. Time lapse-ul va începe cu 30 de secunde înaintea totalității și se va termina cu 30 de secunde după totalitate. Mi-am făcut un dispozitiv manual, artizanal: n-am telecomandă pentru că aceasta ajungea mai greu din Coreea de Sud – un șurub care apasă pe un buton și-l las în rafală. În sfârșit, al treilea set-up este format din camera Go Pro full HD, pe care am folosit-o împreună în cadrul zborurilor stratosferice din România și Australia. O voi monta undeva în spatele meu și va trage o imagine video la rezoluție full HD, la o deschidere de 125 de grade. După ce mă întorc din Africa, vreau să fac un film în care să includ toate aceste imagini, să fac un montaj din diverse unghiuri. Acum, sper să am și cer senin”, a mai spus astronomul pentru revista Ştiinţă şi Tehnică.