Reding: UE are nevoie de mecanisme de apărare a statului de drept după criza din România din vara lui 2012

„Uniunea este o construcţie unică şi nu este ţinută împreună de o forţă, de o armată comună sau de o forţă de poliţie comună, ci doar de forţa statului de drept – «o Comunitate bazată pe statul de drept» – unde toate statele membre trebuie să fie îngrijorate dacă există deficienţe în ceea ce priveşte independenţa, eficienţa sau calitatea sistemului de justiţie în alt stat membru”, a precizat comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, la Centre for European Policy Studies din Bruxelles, în cadrul unui discurs despre UE şi statul de drept.

Oficialul european a mai precizat că, pe lângă criza economică şi financiară, UE s-a confruntat, în mai multe situaţii, cu o criză „a statului de drept”, una dintre ele fiind cea din România, din vara anului 2012.
„Puţini acordă atenţie statului de drept în vremuri normale, când totul funcţionează bine. Testul privind statul de drept vine întotdeauna în vremuri de criză. De aceea este, probabil, de înţeles că în paralel cu criza economică şi financiară pe care a trăit-o UE şi statele membre începând cu 2009, ne-am confruntat în mai multe ocazii cu o adevărată criză «a statului de drept»”, a declarat Reding.

În opinia sa, nu a fost vorba de „incidente mărunte şi izolate sau nereguli, aşa cum se întâmplă, din când în când, în statele noastre membre sau în întreaga lume, ci chestiuni care imediat au căpătat o dimensiune sistemică şi au dezvăluit problemele sistemice ale statului de drept”.

Viviane Reding a dat trei exemple de astfel de incidente: „criza romilor din Franţa, din vara lui 2010, când drepturile oamenilor aparţinând unei importante minorităţi au fost puse în pericol, criza ungară de la sfârşitul lui 2011, când am fost îngrijoraţi în special de independenţa justiţiei, şi criza statului de drept din România, din vara lui 2012, când nerespectarea unor decizii ale Curţii Constituţionale a ameninţat să submineze statul de drept„.

Alte articole

Rareş Bogdan spune că Ciolacu va trebui să se consulte cu preşedintele şi cu PNL pentru postul de comisar european, pentru că nu e nici împărat, nici autocrat şi nici rege

EXCLUSIV Marcel Ciolacu este categoric în legătură cu comisarul european: „Fără supărare, nu l-aş nominaliza pe Klaus Iohannis”

„În toate aceste cazuri, avocaţi şi judecători, organizaţii non-guvernamentale, miniştri de Externe, organizaţii internaţionale, dar şi Parlamentul European s-au îndreptat spre Comisia Europeană, aşteptând de la noi o cale de ieşire din criză”, a mai spus comisarul pentru Justiţie.

În cazul României, „intervenţia Comisiei a ajutat la restabilirea autorităţii Curţii Constituţionale şi a pus capăt conflictului constituţional”, a punctat oficialul european.

VEZI SI:

Viviane Reding propune crearea unui serviciu european de informaţii ca o contrapondere la NSA