Hossu: Creşterea salariului minim este insuficientă, în contextul introducerii accizei la carburant

Preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a spus că, dintr-un anumit punct de vedere, suţine creştere salariului minim, dar aceasta este insuficientă, ceea ce arată că nu se doreşte eliminarea fraudei fiscale şi încă se întreţine indirect o cheltuială suplimentară de asistenţă socială către persoanele active.

Liderul sindical a arătat că majorarea salariului minim este insuficientă în contextul introducerii unei accize de şapte eurocenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină.

„Creşterea benzinei este estimată la 10 la sută. Preţul de combustibil majorat cu 10 la sută va da inflaţie suplimentară de 4 – 5 la sută pe medie, iar creşterea salariului nu este suficientă. Prin mecanismele existente, nu se face decât o aglomereare a salariilor pe salariul minim pe economie şi acest lucru nu arată decât că piaţa gri şi cea neagră funcţionează”, a mai spus preşedintele „Cartel Alfa”.

Legat de propunerea de extindere a bazei de impozitare, Hossu consideră că ar trebui făcută o revizuiere integrală a acesteia pentru că s-a ajuns la derapaje.

Alte articole

Salariul minim 2024, capcana majorării devoalată de Bogdan Hossu: „Salariații nu pleacă acasă cu brutul”

Cât costă coşul minim pentru un trai decent, în România. Bogdan Hossu: „Pensia minimă acoperă doar o treime”

„Spre exemplu, vezi impozitarea pentru închirierea locuinţei, măsură care creează discriminare între diferiţi cetăţeni. Impozitează nejustificat, avantajându-i pe cei cu venituri mari. Cei cu mai multe venituri mici trebuie să plătească mai mult, deşi depăşesc plafonul maximal, de cinci ori venitul mediu”, a declarat preşedintele CNS „Cartel Alfa”.

Citeşte şi Guvernul introduce o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant

Totodată, Bogdan Hossu consideră că reducerea CAS nu ar trebui aplicată doar angajatorului, ci şi angajaţilor.

„Încă o dată, am constatat că, deşi contribuţiile sunt ale angajatorilor şi ale angajaţilor, se dă impresia că, de fapt, cei 60 la sută fiscalitate pe locul de muncă e numai obligaţia angajatorilor, ceea ce este fals. (…) Prin reducerea CAS doar la angajator se dezechilibrează sistemul. Această reducere fiscală unilaterală şi în domeniul de asigurări sociale va pune cu atât mai mult sub semnul întrebării capacitatea sistemului de pensii de a face faţă necesarului”, a mai spus Hossu.

În ce priveşte majorarea pensiilor, liderul sindical precizează că aceasta este o obligaţie legală, nu o opţiune. El atrage însă atenţia că transferul de la pilonul I la pilonul II nu face decât să subţieze pilonul I iar efectul va fi negativ pe termen mediu.

Bogdan Hossu a vorbit şi despre privatizări, arătând că acestea se pot face, însă impresia sindicatelor este că se doreşte doar obţinerea imediată a unor bani pentru a se acoperi deficitul la bugetul de stat.

„Vânzarea unor instituţii profitabile, cum sunt întreprinderile din domeniul energiei, nu fac decât să vindem rapid din nevoia de bani pe care Guvernul o are şi nu prezintă nicio îmbunătăţire a luptei împotriva fraudei fiscale”, a explicat Hossu.

Salariul minim brut va fi majorat anul viitor în două etape, respectiv de la 800 lei, în prezent, la 850 de lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei de la 1 iulie, urmând să fie operate şi creşteri salariale individuale, dar nu pentru toţi bugetarii, ci ţintit pe profesori debutanţi şi medici rezidenţi, a anunţat premierul Victor Ponta luni seară, la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.

Premierul a mai anunţat că nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri.

Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră, a mai anunţat Ponta.

Executivul va introduce şi plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, a anunţat premierul Victor Ponta, iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a confirmat că nu s-au mai făcut derogări, deci vor fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice.

Chiţoiu a adăugat că pentru piscină cu destinaţie comericală va fi plătit de asemenea un impozit.

Întrebat de presă dacă impozitul va fi aplicat şi pe parcări şi piscine, ministrul a răspuns: „Dacă au personele juridice, da”.

Măsura a fost anunţată încă de săptămâna trecută de agenţia Mediafax.

Construcţiile speciale sunt acele construcţii care nu sunt realizate sub forma de incintă sau care sunt realizate sub forma de incintă, dar nu sunt destinate desfăşurării unei activităţi.

Sunt considerate constructii speciale sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice.

Tot în această categori intră şi canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, căi de rulare, de incintă sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ, puţuri de mină, coşuri de fum, turnuri de racire, baraje şi construcţii accesorii, diguri, construcţii-anexe, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri, reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare.

Citeşte şi Veste proastă pentru şoferi: Cresc amenzile rutiere