Crin Antonescu şi Victor Ponta, invitaţi la prânz de regele Mihai VIDEO

Prânzul regal de la Palatul Elisabeta a fost deschis de discursul principelului Radu. În total 30 de invitaţi iau prânzul cu Regele Mihai in sala regilor de la Palatul Elisabeta. Pe lista de invitaţi nu se află Traian Băsescu şi nici Ion Iliescu, singurul şef de stat invitat fiind Emil Constantinescu.

Regele Mihai sta la mijlocul mesei pe partea dreapta. In stanga regelui este aşezat Dorin Chirtoacă – primarul Chişinăului, iar in dreapta regelui stă premierul Victor Ponta. Alături de prim ministrul României este principele Nicolae.

Meniul prânzului regal cuprinde supă cremă de dovlecei, pui în crustă de ierburi cu cartofi cu rozmarin, tortul regelui si două vinuri romanesti din 2007-2008.

Palatul Elisabesta îşi deschide porţile şi vineri, fiind aşteptaţi toţi cei care vor să îi facă urări Regelui Mihai. Sâmbătă acesta va pleca în Elveţia, dar va reveni în România de Crăciun, la Săvârşin.

Regele Mihai I al României împlineşte vineri 92 de ani. Cu ocazia aniversării și cu ocazia zilei Sfinților Mihail și Gavriil, Casa Majestății Sale oferă un amplu șir de evenimente, care vor avea loc între 24 octombrie și 16 noiembrie la București, Iași, Cluj și Craiova.

În ziua de vineri, 8 noiembrie 2013, la ora 10, Regele Mihai I deschide porțile Palatului Elisabeta tuturor celor care doresc să-i ureze la mulți ani cu ocazia zilei de naștere și a zilei onomastice. Majestatea Sa împlinește 92 de ani în ziua de 25 octombrie 2013, iar în ziua Sfinților Mihail și Gavriil sărbătorește public ziua de naștere, împreună cu cea onomastică, transmite Casa Regală a României.

Români din toată țara și din Basarabia sunt așteptați cu plăcere la Palatul Elisabeta. La ora 11, Majestatea Sa va ieși în balconul palatului, pentru a saluta participanții. Cu ocazia evenimentului va avea loc, timp de trei sferturi de oră, un concert în grădina palatului. Intrarea este liberă, fără invitații.

Cu ocazia zilei de naştere a Majestăţii Sale, Fundaţia Principesa Margareta a României organizează vineri, 25 octombrie, al cincilea concert anual de binefacere. Fondurile vor fi folosite pentru derularea proiectelor destinate tinerilor cu talent artistic. Evenimentul va avea loc în sala mare a Ateneului la ora 18. Vor participa Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare, Principele Radu şi Principele Nicolae.

În urmă cu un an, în ziua Sfinților Mihail și Gavriil, Regele Mihai I al României, a fost omagiat la Londra pentru cei 75 de ani de când a primit Marea Cruce a Ordinului Regal Victorian, cu ocazia încoronării Regelui George al VI-lea, în anul 1937.

Regele Mihai I al României s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, prinţesă a Greciei.

După decesul regelui Ferdinand, bunicul său, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune, Mihai a devenit rege al României, la numai şase ani. Din cauza vârstei, prima sa domnie a fost formală, prerogativele demnităţii regale fiind asumate, în 1927, de o Regenţă (1927-1930).

Contrar angajamentului de a nu mai avea nicio pretenţie asupra tronului, Carol al II-lea a revenit în ţară, în 1930, proclamându-se rege. În această situaţie, lui Mihai i s-a oferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. După o domnie echivocă, Carol al II-lea a fost obligat să abdice, la 5 septembrie 1940, fapt care a determinat revenirea la tron a regelui Mihai I. Generalul Ion Antonescu şi-a asumat atribuţiile de decizie în stat.

Începând cu anul 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziţie antiantonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial.

Actul de la 23 august 1944 îl are ca principal artizan pe regele Mihai I. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste şi participarea României la operaţiunile militare de pe frontul coaliţiei antifasciste a însemnat, după calculele istoricilor români, scurtarea conflagraţiei mondiale cu cel puţin 200 de zile.

După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova.

În 1947, în condiţiile ocupaţiei sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.

La 30 decembrie 1947, un grup de politicieni comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. După acest moment, fostul suveran a locuit un timp în Marea Britanie, pentru a se stabili, în cele din urmă, în Elveţia, la Aubonne (din 2004).

Mihai I s-a căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, cu alteţa sa Ana de Bourbon Parma, din familia regală a Danemarcei, iar la 10 iunie 2008, au sărbătorit ‘Nunta de diamant’, după 60 de ani de căsnicie. Are cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964). La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetăţean român.

Regele Mihai I a semnat pe 30 decembrie 2007, la castelul Săvârşin, în cadrul unei ceremonii private, noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe Principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României.

Regele Mihai I a anunţat, la 10 mai 2011, că, începând cu această dată, toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit, schimbând totodată numele familiei sale în „al (a) României”. Mihai I declara că, în conformitate cu dorinţele regelui Ferdinand I şi cu decizia sa din anul 1921, familia regală a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de „al (a) României”. Începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu mai poartă numele de „Hohenzollern-Sigmaringen”, şi nu mai este cunoscută sub numele de „Casa de Hohenzollern-Sigmaringen”, ci numai sub numele de „Casa Regală a României”.

Este membru de onoare al Academiei Române (19 dec. 2007). Regele Mihai a primit, la 21 mai 2009, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la înfiinţarea, prin Decret Regal, a instituţiei academice bănăţene. De asemenea, Consiliul Local i-a conferit fostului suveran titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara, în semn de recunoştinţă pentru că a fost ctitorul mai multor instituţii de cultură şi educaţie din oraş.

La 7 octombrie 2009, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. La 13 octombrie 2010, regele Mihai I a primit Medalia ‘Dr. Alexandru Şafran’ din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Regele Mihai I a primit, la 10 mai 2011, la Palatul Elisabeta, distincţia „The Freedom of the City of London” din partea Guild of Freemen of the City of London şi a fost omagiat de oficialii britanici pentru că a scurtat ‘cu cel puţin şase luni’ cel de-al Doilea Război Mondial şi a salvat mii de vieţi.

La 23 octombrie 2011 a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului ceh Kromeriz. Titlul a fost acordat în semn de recunoştinţă pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-al Doilea Război Mondial în eliberarea de sub ocupaţia nazistă a mai multor oraşe.