Victor Ponta, în vizită pe şantierul metroului din Drumul Taberei VIDEO

Practic, o freză de mari proporţii a reuşit să facă străpungerea tunelului între viitoarele staţii Academia Militară şi Orizont. Au fost zile în care freza a săpat şi 30 de metri. Se estimează că în 2014 freza va ajunge la ultima staţie din Drumul Taberei, Râul Doamnei. Până la jumătatea anului 2015 toate galeriile vor fi forate, pentru ca apoi să se treacă la instalaţiile necesare funcţionării metroului.

„Mă bucur că lucrurile merg mai repede decât era prevăzut. Banii sunt asiguraţi şi este meritul Ministerului Transporturilor (…) Sunt foarte convins că lucrurile merg în direcţia bună pentru cei din Drumul Taberei”, a declarat Victor Ponta.

Acesta a dat asigurări că Guvernul va finanţa toate proiectele majore de investiţii începute la metrou, chiar dacă acesta va trece în managementul primăriei.

Pe 25 septembrie au început lucrările subterane la linia de metrou din Drumul Taberei, iar constructorii spun că în doi ani acestea vor fi finalizate, urmând ca noua magistrală să fie funcţională în 2016. Vestea bună pentru locuitorii din cartierul Drumul Taberei este aceea că anul viitor traficul rutier va reveni la normal, fapt întărit şi de premierul Victor Ponta.

Alte articole

Victor Ponta consideră că lumea se schimbă după venirea lui Donald Trump, pe 20 ianuarie 2025

Victor Ponta, la aceeaşi masă cu Donald Trump. Întâlnirea a avut loc la Mar-a-Lago, reședința lui Trump din Florida

„Îmi pare groaznic de rău pentru locuitorii din această zonă care mai au de suferit o perioadă cu traficul rutier. Lucrurile vor reveni la normal în aproximativ un an”, a spus Victor Ponta, care precizat şi că nu se poate realiza o linie de metrou fără a crea disconfort în traficul de suprafaţă.

Premierul a precizat că, iniţial, proiectul a fost gândit prost. „Fostul Guvernul a alocat numai 10 milioane de euro, iar noi trebuie să completam până la 1,5 miliarde de euro. Lucrarea ar trebui să fie gata în 2016. S-a întârziat proiectul cu un an, pentru că în bugetul 2011-2012 nu s-a pus niciun ban la buget pentru acest proiect. Am încredere că toţi cei care lucrează aici îşi fac treaba foarte bine”, a mai spus premierul.

Durata de execuţie a noii linii de metrou este mult micşorată datorită utilajelor performante folosite pentru lucrări, precum şi experienţei celor două companii internaţionale implicate în realizarea proiectului. Constructorul italian Astaldi a realizat cu succes, în România, proiecte de mare anevergură, cum sunt Pasajul Basarab, tronsonul Cernavodă – Medgidia din Autostrada Soarelui sau modernizarea Aeroportului Internaţional Henri Coandă. Profesionalismul şi experienţa grupului italian este dovedită prin faptul că a fost sau este implicat în unele din cele mai mari proiecte de transport subteran, cum ar fi metroul din Istanbul, metroul din Copenhaga, metroul din Napoli, linia C a metroului din Roma, metroul din Brescia, linia 5 a Metroului din Milano sau linia 2 a metroului din Varsovia.

Alături de Astaldi, FCC este cei mai mari constructori de infrastructură subterană din lume, printre realizări numărându-se extinderea liniilor de metrou din Madrid şi Barcelona, precum şi realizarea metrourilor din Lisabona sau Atena. În România, firma a finalizat recent Podul Calafat – Vidin.

TMB-urile, botezate Varvara şi Filofteia, reprezintă vârful de gamă în ceea ce priveşte utilajele pentru construcţia de metrou.

Practic, cea mai mare parte a lucrărilor de săpare a tunelurilor este automatizată, pentru că utilajul Tunnel Boring Machine este constituit dintr-un ansamblu de utilaje proiectate şi organizate să execute patru activităţi principale: excavarea tunelului, avansul, controlul parametrilor de excavare şi avans şi montajul cămăşuielii (prefabricate denumite bolţari).

„Se lucrează non-stop, fie iarnă, fie vară, în trei schimburi, TMB-ul fiind operat de o echipa de 15 oameni. Alături de angajaţii români, sunt specialişti din Italia şi Spania, oameni care au experienţă în astfel de proiecte”, a declarat Mihai Divlan, reponsabil cu execuţia din partea firmei Astaldi. Acesta spune că TBM-urile vor înainta cu aproximativ 15 metri pe zi. „Ce este oarte important este că se lucrează în condiţii de securitate maximă, atât în subteran, dar şi pentru suprfaţă, unde nu există nici un risc pentru oameni sau clădiri, ” a precizat Divlan.