Consilierul guvernamental Cristian Socol arată ca scaderea impozitarii muncii, respectiv CAS, combinata cu cresterea taxelor indirecte, care nu au efect major in preturi, se inscriu in politicile recomandate de Uniunea Europeană statelor membre şi subliniaza ca feedback-ul pozitiv al Comisiei Europene este de natura sa anuleze „total” temerile celor care spun ca masurile Guvernului vor genera inflatie.
„Dimpotriva, pot conduce la continuarea consolidarii fiscale si consolidarea cresterii economice pe termen mediu si lung, asa cum asteaptam cu totii”, subliniaza Cristian Socol.
„Sigur, dezirabil este sa nu cresti impozite si taxe cand de-abia economia se relanseaza. De dorit este sa ai o structura flexibila a cheltuielilor astfel incat atunci cand merg prost colectarea si evaziunea sa poti merge temporar cu situatia bugetara catre un nivel inferior. Normativ, este corect sa ai o predictibilitate si o stabilitate fiscala cat mai mare cu putinta. Dezirabil este sa ai o cat mai mare marja de manevra in interiorul constructiei bugetare, nu sa cheltui pentru a plati cartofi fierbinti din trecut – aruncati in viitor – de marimea bugetului Agriculturii pe un an (vezi aici 800 milioane Ron platiti in 2013 si 2 miliarde Ron in 2014 despagubiri de platit pentru salariile taiate bugetarilor in 2010, 1,4 miliarde Ron CASS returnat pensionarilor, 350 milioane Ron returnati pentru taxa auto plus alte miliarde Ron achitati pentru plata arieratelor si plata datoriilor vechi din sistemul sanitar)”, mai arată consilierul onorific al primului ministru Victor Ponta, intr-o analiza despre logica pachetului de masuri propus de Guvern pentru 2014.
În atare condiţii, Cristian Socol subliniaza ca este important sa stabilesti corect situatia pe care o ai si sa gasesti „o viziune in masurile pe care le propui”, mai ales intr-un cadru neconvenabil din pricina problemelor structurale ale economiei precum slaba colectare, evaziunea fiscala ridicata sau slaba conformare voluntara.
„Decizia de a mari accizele concomitent cu reducerea impozitarii muncii pare lipsita de logica. Personaje din intreg paletarul, de la jurnalisti cu minima informatie la specialisti prestigiosi se constituie in instrumente de influenta publica ce alimenteaza un proces care nu exista.
Despre impactul nesemnificativ al cresterii accizelor asupra preturilor o sa scriu in alta analiza. Aici va propun sa discutam putin despre logica pachetului propus de Guvern (cu mentiunea ca acuza privind lipsa de predictibilitate o consider corecta).
Pe 5 octombrie 2013 Comisia Europeana – Directoratul General pentru Afaceri Economice si Financiare (ECFIN) si Directoratul General pentru Taxare si Uniunea Vamala (TAXUD) publica Raportul Tax Reforms in EU Member States 2013. Tax policy challenges for economic growth and fiscal sustainability, disponibil aici .
Interesant pentru discutia noastra este capitolul 3, Provocari legate de consolidarea fiscala si o structura a taxarii prietenoasa cu cresterea economica (growth friendly). Adica vrea sa spuna cum poti concepe o structura a taxelor deplasand accentul poverii dinspre impozitarea mare pe munca (adica de exemplu, reducerea CAS in cazul nostru) pe taxe mai mari care sa nu distorsioneze cresterea economica (least distortionary taxes)(se da exemplul taxarii indirecte mai mari a consumului – accize, proprietatii si taxele de mediu).
Conform estimărilor făcute de specialiştii Comisiei Europene, România avea nevoie şi ar avea şi de unde să facă această schimbare de structură a taxării. O spune Comisia Europeana si in 2012 si in 2013.
Figurile de mai jos spun totul. Primele doua sunt analizele pe anul 2012 ultima figura este evaluarea din Raportul intocmit de Comisia Europeana din anul 2013 (citat mai sus)”, punctează Cristian Socol in analiza sa.