Antonescu: Dacă lucrurile sunt clare în cazul terenului lui Băsescu, nu e necesară comisia de anchetă VIDEO

Antonescu a fost întrebat care este justificarea constituirii unei comisii parlamentare de anchetă în cazul achiziţiei de teren agricol de către fiica preşedintelui Traian Băsescu, în condiţiile în care şeful ANRP a precizat că acţiunea DNA a fost justificată.

„Dacă lucrurile sunt atât de clare, foarte bine, Parlamentul nu are nicio problemă. (…) Lucrurile s-au înţeles un pic greşit, nu era o comisie de anchetare a preşedintelui, ci de anchetare a implicării domnului procuror sau a instituţiei respective. Dacă din punctul de vedere al ANRP acţiunea procurorului a fost una corectă, probabil că nu mai sunt motive. Nu ştiu, nu eu am avut această iniţiativă, am spus doar, sigur, că, dacă există elemente, Parlamentul poate să facă o comisie. Dacă nu există, nu există”, a susţinut preşedintele PNL.

Preşedintele ANRP, George Băeşu, a declarat, miercuri, că solicitarea DNA pentru verificarea unor terenuri agricole din Călăraşi, anterior achiziţionării unui astfel de teren de către Ioana Băsescu, nu are ceva suspect şi astfel de solicitări sunt de dorit în contextul situaţiei privind retrocedările.

Băeşu a fost întrebat dacă solicitarea DNA în cazul terenurilor din Călăraşi a fost un abuz sau un demers la limita legii.

Alte articole

Crin Antonescu, după ce a fost anunțat drept candidatul Coaliției la prezidențiale 2025: „Nu am solicitat candidatura, dar nu m-am dat la o parte. Este esenţial să avem alegeri prezidenţiale cât mai repede posibil constituţional şi legal”

Crin Antonescu, candidat comun PSD – PNL – UDMR – Minorități la alegerile prezidențiale 2025. Ce conține acordul semnat de Coaliție. Cum se împart funcțiile în noul Guvern

„Solicitarea Parchetului de a verifica modul în care s-au transferat terenuri şi cum s-au pus în posesie aceşti oameni, nu este normal, este de dorit în continuare. Trebuie să verificăm cum au ajuns unele terenuri, am impresia că uneori s-au dat terenuri supraetajat”, a afirmat preşedintele ANRP.

„Nu este singura solicitare primită de la DNA, de la Parchet în general, sau de la Curtea de Conturi. Sunt mai multe instituţii de control din România care în legătură cu modul în care s-au desfăşurat reconstituiri de drepturi sau despăgubiri pentru anumite persoane ne-au întrebat şi noi am răspuns, deci nu este singura”, a declarat Băeşu.

Întrebat dacă nu i se pare suspect faptul că, după ce procurorul Lucian Papici a solicitat verificarea terenului agricol, Ioana Băsescu a cumpărat terenul în cauză.

„Nu, mie nu mi s-a părut nimic suspect, pentru că noi avem de pildă şi despre Timişoara. Sunt lucruri legate şi de modul în care s-au făcut reconstituiri la Timişoara şi le vedem la televizor şi nu am făcut noi niciun fel de legătură (…) Nu ne explică nouă parchetele sau alte instituţii de control de ce ne cer nouă documentele”, a mai explicat şeful ANRP.

El a fost întrebat dacă este de părere că ANRP a fost folosită în procesul de achiziţie a terenului de către fiica preşedintelui.

„E prematur pentru mine. Ceea ce mă interesează pe mine ca reprezentant al Guvernului la ANRP este să aflăm noi toţi dacă terenurile Institutului Fundulea au fost date unor comisii locale în deplină respectare a legii (…) Am avut semne de întrebare vizavi de modul în care terenurile Institutului Fundulea au ajuns la anumite localităţi din Călăraşi şi rămâne să se stabilească dacă acolo sunt fapte penale sau nu. Deci, vorbim despre terenuri care au fost solicitate de către comisiile locale, care au fost puse la dispoziţia comisiilor locale, şi sunt anumite semne de întrebare vizavi de procedura în care s-a făcut, dar nu sunt implicate persoane, nume…”, a mai spus Băeşu.

El a mai afirmat că nu ştie dacă terenul achiziţionat de Ioana Băsescu a făcut parte din loturile Institutului Fundulea.

Şeful ANRP a mai precizat că în cazul de la Călăraşi s-a constatat că existau rezervele necesare de terenuri pentru restituiri, dar au fost cerute în mod suplimentar terenuri ca să fie acordate unor persoane care nu aveau calitatea de foşti proprietari.

Băeşu a făcut aceste declaraţii pe holurile Parlamentului.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, după o întâlnire cu grupurile PSD, că a discutat despre constituirea a două comisii de anchetă pentru retrocedările din Ardeal şi implicarea unor instituţii ale statului în achiziţionarea de terenuri pentru persoane private, el menţionând: „Cazul Călăraşi”.

Legat de cele două comisii, Ponta a spus că una ar viza modul în care au fost făcute retrocedările, în special cele din Ardeal, iar cealaltă ar viza eventuale implicări ale unor instituţii sau ale unor persoane din conducerea unor instituţii publice în achiziţionarea unor terenuri pentru persoane private. El a ţinut să adăuge: „Cazul Călăraşi”.

Ponta a precizat că iniţiativa constituirii unei Comisii de anchetă privind modul în care instituţii ale statului şi persoane ocupând funcţii oficiale s-au implicat în activităţi private de verificare pentru achiziţionarea unor terenuri pentru persoane private în Călăraşi a aparţinut parlamentarilor social-democraţi membri ai Comisiei Juridice.

„Colegii din Comisia Juridică au propus şi au discutat şi astăzi despre o comisie de anchetă (…) Eu am fost doar informat de colegii mei asupra iniţiativei. Cred că Parlamentul e foarte bine să-şi exercite dreptul constituţional de a ancheta şi de a pune la dispoziţia opiniei publice toate datele legate de anumite afaceri controversate”, a spus Ponta.

El a precizat că este probabil ca parlamentarii jurişti să sesizeze şi CSM asupra acestei situaţii.

„Astea deja sunt lucruri pe care le vor decide parlamentarii. Eu doar am exprimat disponibilitatea totală a tuturor instituţiilor executive de a pune la dispoziţie datele pe care Parlamentul le va solicita”, a adăugat Ponta.

Întrebat dacă a ştiut că i s-a solicitat preşedintelui ANRP, George Băeşu, să facă o verificare a terenurilor de la Nana şi din zonă, Ponta a precizat că nu a ştiut la acel moment.

„Am aflat, recent, după ce a izbucnit tot acest scandal şi tot acest mod extrem de dubios în care cu 300.000 de Euro cash, cu un credit pe care altfel dacă orice om obişnuit se duce nu-l primeşte niciodată de la CEC. Am aflat şi eu ca şi dumneavostră despre o situaţie evident cel puţin dubioasă şi cred că toţi cei implicaţi trebuie să dea detalii pentru că e vorba totuşi de sume mari de bani şi e vorba de primul om în stat”, a spus Ponta.

Întrebat dacă Băeşu i-a explicat în ce condiţii a primit acea solicitare de a verifica terenurile, inclusiv cele din zona Fundulea, Ponta a răspuns: „Nu, nu trebuie să-mi explice mie”.

„Dar, în măsura în care va fi o comisie parlamentară de anchetă, în mod sigur toate instituţiile guvernamentale vor pune la dispoziţie toate datele şi informaţiile la care avem acces şi dacă se va dovedi că un magistrat procuror şi-a folosit funcţia publică pentru interese private, evident există prevederi legale de sancţionare”, a adăugat Ponta.

El a precizat că Parlamentul are dreptul în baza Constituţiei să facă comisii de anchetă legate de anumite situaţii.

„Parlamentul nu anchetează un procuror, anchetează situaţia şi modul în care s-au retrocedat terenuri, s-au verificat şi s-au achiziţionat acestea. Cred că e dreptul Parlamentului”, a spus Ponta.

El a precizat că se va discuta şi în USL despre demersul de a face această comisie de anchetă, ca şi despre înfiinţarea celei de-a doua comisii de anchetă, privind retrocedările.

„Colegii mei parlamentari au propus, şi astăzi am discutat în cadrul grupurilor – evident vom discuta şi în cadrul USL pentru a fi un demers comun – două comisii de anchetă”, a spus Ponta.

El a precizat că cealaltă comisie de anchetă a cărei înfiinţare a fost propusă de parlamentarii PSD este legată de modul în care s-au făcut retrocedările, în special în Ardeal.

„Acolo, (în Ardeal, n.r.) pe tot felul de documente false şi interpretări greşite ale diverselor legi, s-a ajus la retrocedarea unor sate întregi, nu mai vorbesc de mii de hectare de pământ, păduri. Şi Parlamentul trebuie şi are dreptul constituţional de a face o comisie de anchetă şi un raport pe baza căruia, după aceea, să se poată lua măsuri, atât Guvernul cât şi Justiţia”, a spus Ponta.

Presa a relatat recent că fiica cea mare a preşedintelui Băsescu, Ioana, a cumpărat un teren agricol de peste 300 de hectare în zona localităţii Nana din judeţul Călăraşi, consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu menţionând că a consiliat-o la cumpărare.

Ioana Băsescu preciza joi că în septembrie a achiziţionat un teren agricol de 290,41 hectare în judeţul Călăraşi, contractând un credit ipotecar pe 30 de ani de peste un milion de euro şi achitând din surse proprii aproape 280 de mii de euro.

„În data de 9 septembrie 2013, am achiziţionat un teren în suprafaţă de 290,41 ha, în judeţul Călăraşi,de la o societate românească având asociat unic un cetăţean italian. Terenul a fost plătit dintr-un credit bancar ipotecar în valoare de 1.028.507,55 euro şi din surse proprii până la concurenţa sumei de 1.306.845 euro , adică suma de 278.337,45 euro”, arăta Ioana Băsescu într-o precizare remisă agenţiei MEDIAFAX.

Ea menţiona că preţul negociat a fost de 4.500 de euro pe hectar, iar impozitul pe transferul proprietăţii a fost achitat de vânzător, conform prevederilor Codului Fiscal şi Normelor de punere în aplicare a acestuia.

Conform Ioanei Băsescu, creditul a fost contractat în condiţiile pieţei şi în limitele legislaţiei în vigoare, pe 30 de ani, de la o instituţie bancară, cu scopul achiziţionării unui teren agricol şi va fi rambursat în rate lunare.

„Până în prezent am achitat 2 rate”, mai precizează fiica şefului statului.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că a convins-o pe fiica sa cea mare, Ioana, să cumpere un teren de 290 de hectare, pentru că vrea să fie fermier şi a adăugat că, din familie, doar aceasta era eligibilă pentru a primi un credit ipotecar.

Ioana Băsescu, fiica preşedintelui Traian Băsescu, a luat un credit în lei de la CEC Bank, în valoare de 4,6 milioane lei, pentru a cumpăra terenul de 290 hectare din judeţul Călăraşi, împrumut garantat cu soldurile prezente şi viitoare ale unui cont deschis la CEC şi cu terenul agricol achiziţionat.