La întrebarea „Aţi luat antibiotice pe cale orală (sub formă de tablete, pudră sau sirop) în ultimele 12 luni?”, 47% dintre români au răspuns „da”, faţă de 35% dintre europeni, iar 53% dintre români au răspuns „nu”, faţă de 65% dintre europeni.
Din totalul românilor care au răspuns „da”, 40% sunt bărbaţi, iar 54% sunt femei. Mai mult, 44% dintre românii care au răspuns „da” au vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, 45% dintre ei au între 25 şi 39 de ani şi 49% dintre ei au între 40 şi 54 de ani, iar 50% au peste 55 de ani.
CITEŞTE ŞI: Un antibiotic pentru amigdalită şi bronşită creşte riscul de moarte subită
La întrebarea „Cum aţi ajuns să luaţi antibioticele?„, 75% dintre români au spus că le-au obţinut cu ajutorul unei reţete medicale, 5% au spus că le-au fost administrate de un medic, 18% le-au obţinut, făra prescripţie, de la farmacie.
La aceeaşi întrebare, 87% dintre europeni au obţinut antibioticele cu ajutorul unei reţete medicale, 8% au spus că le-au fost administrate de un medic, iar 3% le-au obţinut, fără prescripţie, de la farmacie.
La întrebarea „Care a fost motivul pentru care aţi luat antibiotice ultima dată?„, 12% dintre români au spus că au luat antibiotice ca să trateze bronşita, faţă de 18% dintre europeni. 26% dintre români au spus că au luat antibiotice ca să trateze gripa, faţă de 18% dintre europeni. 35% dintre români au spus că au luat antibiotice ca să trateze răceala, faţa de 13% dintre europeni. 6% dintre români au spus că au luat antibiotice ca să trateze inflamaţia gâtului, faţă de 11% dintre europeni. 7% dintre români au spus că au luat antibiotice ca să trateze infecţiile urinare, faţă de 7% dintre europeni.
La capitolul „Cunoştinţe despre antibiotice„, 70% dintre români cred că antibioticele ucid viruşii, faţă de 49% dintre europeni, iar 15% dintre români cred că antibioticele nu ucid viruşii, faţă de 40% dintre europeni.
55% dintre români cred că antibioticele sunt eficiente în cazul gripei şi răcelii, faţă de 41% dintre europeni, iar 33% dintre români cred că antibioticele nu sunt eficiente în cazul gripei şi răcelii, faţă de 52% dintre europeni.
58% dintre români cred că consumul exagerat de antibiotice le face ineficiente, faţă de 84% dintre europeni, iar 15% dintre români cred că consumul exagerat de antibiotice nu le face ineficiente, faţă de 8% dintre europeni.
La întrebarea „În ultimele 12 luni aţi primit informaţii legate de consumul exagerat de antibiotice sau legate de faptul că nu trebuie să luaţi antibiotice în cazul răcelii sau gripei?„, 29% dintre români au răspuns „da”, iar 71% au răspuns „nu”. La aceeaşi întrebare, 33% dintre europeni au răspuns „da”, iar 67% dintre europeni au spus „nu”.
Din totalul celor care au răspuns că au primit informaţii legate de consumul de antibiotice, 20% dintre români au spus că au le-au văzut în reclamele de la TV, faţă de 29% dintre europeni. 58% dintre români au spus că au primit informaţiile legate de consumul de antibiotice de la medic, faţă de 27% dintre europeni.
1% dintre români au citit informaţii legate de antibiotice în ziare sau au văzut la jurnalele de ştiri de la TV, faţă de 17% dintre europeni. 7% dintre români au primit informaţii legate de consumul de antibiotice de la farmacist, faţă de 4% dintre europeni. 6% dintre români au primit informaţii legate de consumul de antibiotice de la un membru al familiei sau de la un amic, faţă de 4% dintre europeni.
La întrebarea „Informaţiile legate de consumul de antibiotice pe care le-aţi primit v-au schimbat comportamentul vizavi de aceste medicamente?„, 55% dintre români au spus „da„, faţă de 36% dintre europeni, iar 25% dintre români au spus „nu”, faţă de 62% dintre europeni.
Din totalul celor care au răspuns „da”, 84% dintre români au spus că vor consulta un medic înainte de a lua antibiotice, faţă de 74% dintre europeni. 29% dintre români au spus că nu vor mai lua antibiotice fără prescripţie de la medic, faţă de 25% dintre europeni, iar 35% dintre români au spus că nu vor mai lua antibiotice „după ureche”, faţă de 17% dintre europeni.
Studiul despre consumul de antibiotice a fost realizat de Comisia Europeană în perioada mai-iunie 2013, în Uniunea Europeană (pe 26.680 de subiecţi) şi în România (pe 1.053 de subiecţi).