DESCENTRALIZARE. Ponta a anunţat măsurile care schimbă RADICAL România

El a afirmat, în discursul susţinut în plenul Parlamentului, că toate partidele de după 1989 s-au pronunţat în favoarea descentralizării, care conferă aleşilor locali mai multă autoritate, fapt specific unui stat modern, motiv pentru care nu înţelege opoziţia, chiar şi politicianistă a PDL, o formaţiune denumită înainte „partidul primarilor”, dar privit acum ca „partidul anti-primarilor”.

În opinia premierului, procesul descentralizării, pentru care Guvernul a ales să îşi angajeze răspunderea în Parlament, rupe definitiv România de trecutul centralist al statului comunist.

„A existat o mare reticenţă faţă de ideea de descentralizare, apărută din aparatul birocratic din ministere. Au fost bătălii importante cu armatele de funcţionari din ministere care, evident, nu vor să dea nimic din puterile pe care le au”, a spus Ponta.

„El a mai afirmat că „propaganda băsistă” care insistă ca aleşii locali să nu primească mai julte atribuţii are o gândire „comunistă şi mioapă”, care nu poate fi acceptată.

Alte articole

Victor Ponta, după lovitura de palat din USR: „Încet, încet, toți românii află cine este, de fapt, candidatul Sistemului. Vor un nou Iohannis la Cotroceni”

Victor Ponta: „Eu l-aş fi susţinut pe Ioan Aurel Pop la preşedinţie, nu au vrut cei trei lideri. Ar fi putut să îl pună pe Bolojan, care cu siguranţă intra în turul II”. Pe cine ar miza ca premier

VEZI ŞI Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra legii descentralizării

Domeniile care se descentralizează ca şi competenţe, atribuţii şi resurse financiare sunt agricultura, sănătatea, mediul, cultura, tineretul şi sportul, autorizarea şi facilitarea în turism, cluburile şi bazele sportive, bazele şcolare şi atribuţiile teritoriale în ceea ce priveşte pescuitul, a explicat Ponta.

Totodată, impactul bugetar va fi pentru 2014 unul neutru, deoarece aceste instituţii trec cu tot cu buget, acest aspect fiind prevăzut în anexa la legea bugetului.

Potrivit premierului, simplificarea şi reducerea sistemului administrativ este un lucru extrem de important, pentru că în 2014 toate autorităţile locale vor elabora norme de personal.

„Şi vor veni în mod sigur şi asta este o obligaţie pe care o consideră necesară cu o optimizare a schemei de personal, o optimizare pe care la nivel central foarte greu am reuşit şi guvernul actual şi guvernele trecute să o punem în practică”, a adăugat Ponta. 

Premierul a mai spus că un alt obiectiv se referă la responsabilizarea în cheltuirea banului public prin alocarea fondurilor publice de către aleşii locali, consiliile locale, consiliile judeţene – cei care sunt de fiecare dată în contact cu cetăţeanul, cu presa locală.

El a argumentat că ideea că „cineva decide întotdeauna la Bucureşti”, reprezenta o fugă de răspundere şi o lipsă de transparenţă care a afectat şi afectează zi de zi activitatea instituţiilor publice.

Victor Ponta a subliniat că acesta nu este finalul descentralizării.

„Vreau să afirm că acesta nu este finalul descentralizării, ci este mai degrabă cel mai important pas pe care îl facem acum, după legea cadru adoptată în 2006. Repet, există decizii pe care va trebuie să le luăm în continuare, există instituţii care încă rămân la nivel central pe o perioadă scurtă de timp. Iar pe termen lung tot ceea ce poate fi mai bine administrat de aleşii locali trebuie să treacă în sarcina acestora. Este un angajament pe care nu doar USL şi l-a asumat şi în campanie electorală, după cum ştiu şi UDMR-ul şi chiar şi PDL-ul şi-a asumat în campania electorală din 2012 ideea de a susţine o mai mare descentralizare. Poate că şi PPPD, chiar dacă are mai puţini aleşi locali, nu cred că acolo unde a avut candidaţi în alegerile locale a vorbit despre faptul că primarii şi consilierii sunt răi şi nu trebuie să primească atribuţii”, a mai spus şeful Executivului.

Conform Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost adoptată, în şedinţă comună, prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat.