Terra Mileniul III: Strategia Energetică a României nu are ţinte şi ignoră protecţia mediului

Terra Mileniul III spune că raportul de mediu al ”Strategiei Energetice a României (SER)pentru perioada 2007 – 2020 actualizată pentru perioada 2011 – 2020” semnalează ”un grad redus de relaţionare” între strategiile ce vizează în principal protecţia mediului şi strategiile sectoarelor economice bazate pe exploatarea resurselor naturale, cum este cazul şi Strategiei Energetice.

Practic, spune fundaţia, SER nu ține cont de elementele de „conflict” dintre utilizarea şi conservarea resurselor naturale, precum relaţia dintre dezvoltarea capacităţilor energetice (hidro, eolian, etc.) şi reţeaua de arii protejate Natura 2000. Raportul de mediu este disponibil pe pagina de internet a Ministerului Mediului și Pădurilor.

Un aspect important invocat de experții care au realizat evaluarea strategică de mediu este lipsa țintelor – autoritățile nu își iau angajamente reale, iar o bună parte din obiective ”nu sunt cuantificabile, descriind mai mult intenţii decât ţinte ce se doresc atinse”, mai transmite fundaţia.

Noua Politică Energetică a Uniunii Europene prevede, printre altele, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 20% până în anul 2020, în comparaţie cu cele din anul 1990, iar SER 2011-2020 nu stabilește nicio ţintă clară în acest sens, potrivit Terra Mileniul III, în contextul în care sectorul energetic are o contribuţie de aproape 70% la emisiile de GES la nivel naţional.

„Planul energetic al Uniunii Europene ”Plan de acţiune pentru eficienţa energetică 2007-2020” cuprinde măsuri prin care UE ar putea face progrese pentru îndeplinirea obiectivului de reducere a consumului global de energie primară cu 20% până în anul 2030. Terra Mileniul III precizează că autoritățile române nu își asumă niciun obiectiv, în condițiile în care SER nu cuantifică nicio țintă la nivel național.

Existența ariilor protejate, ignorată de strategii

Pentru perioada 2005-2025, Strategia de dezvoltare a Hidroelectrica are în vedere obiective de investiţii ce totalizează o putere instalată de 2.157,44 MW, cu o investiţie de 4,2 mil euro. Fundaţia atrage atenţia că nici strategia Hidroelectrica, nici SER nu analizează însă potenţialele conflicte dintre dezvoltarea proiectelor hidroenergetice şi limitările impuse de reţeaua naţională de arii protejate.

În ceea ce privește protecţia calităţii apelor, Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice identifică o serie de măsuri, cum ar fi realizarea de staţii de epurare a apelor uzate menajere şi industriale, măsuri pentru refacerea conectivităţii longitudinale a cursurilor de apă.

Cu toate acestea, precizează fundaţia Terra Mileniul III, multe dintre măsuri nu se regăsesc în SER 2011-2020, deși documentul ar fi trebuit să pună accentul în special pe aspectele privind apele uzate din sectorul energetic şi alterările hidro-morfologice ale cursurilor de apă.

Energie fără limite

Un alt aspect subliniat de evaluare este legat de lipsa unor prevederi clare privind limitele până la care anumite proiecte energetice pot fi „aglomerate” într-un anumit teritoriu, mai transmite asociaţia pentru protecţia mediului.

„Analiza menționează riscul apariţiei unor efecte negative semnificative prin impactul cumulat al acestor proiecte.În contextul în care nu a fost analizată o limită a capacităţii de suport pentru astfel de investiții, se preconizează că aglomerările de proiecte energetice vor apărea în special în zonele cu potenţial ridicat de resurse regenerabile. Un astfel de exemplu (cu dezvoltare rapidă în ultimii 2-3 ani) este aglomerarea de proiecte eoliene în zona Dobrogei, unde lipsesc documentele de planificarea și datele cu privire la impactul tehnologiilor utilizate asupra mediului (în principal asupra habitatelor de păsări şi lilieci)”, scrie fundaţia Terra Mileniul III într-un comunicat.

Exploatările de lignit și uraniu, cel mai slab punctaj

Asociaţia mai atrage atenţia că, dintre direcțiile de dezvoltare stabilite de SER, cele pentru pentru sectorul lignit și pentru sectorul uraniu ridică cele mai mari ingrijorări din perspectiva mediului. Potrivit evaluării, măsurile din aceste domenii ”vor include numeroase efecte negative, dar care pot avea un anumit grad de reversibilitate”.

„Un aspect particular este legat de propunerea privind deschiderea unui nou perimetru de exploatare a uraniului în “Carpaţii Orientali”. Evaluatorii susțin că o astfel de decizie trebuie abordată cu atenţie, în contextul în care în zonele fostelor exploatări de uraniu (ex: Ciudanoviţa, Caraş Severin, în Parcul Naţional Porţile de Fier sau în Parcul Naţional Grădiştea Muncelului), populaţia este convinsă că nivelul de radioactivitate le afectează sănătatea (fapt parţial susţinut şi de puţinele informări publice existente pe acest subiect)”, spune fundaţia.

Potrivit Raportului de mediu, măsura care cumulează cele mai multe efecte potenţiale negative (-12 puncte) este „Punerea în exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului şi uraniului. O altă măsură cu potenţiale efecte negative este ”Continuarea programului de energetică nucleară prin finalizarea până în anul 2015 a unităţilor 3 şi 4 Cernavodă, prin atragerea de capital privat (-5 puncte)”.

În acest context, Fundația TERRA Mileniul III își exprimă îngrijorarea față de abordarea strategică a sistemului energetic, în legătură cu care a solicitat Guvernului României clarificări încă din anul 2007, când Strategia a fost publicată în forma sa inițială.

TERRA III a semnalat la acea dată că documentul nu conţine un rezumat al rezultatelor strategiei energetice anterioare, rezultate necesare pentru a asigura că obiectivele propuse sunt realizabile, durabile și eficiente din punct de vedere al costurilor.

De asemenea, reprezentanții organizației solicită reprioritizarea direcţiilor strategice, în sensul exploatării potenţialului de eficienţă energetică şi al surselor regenerabile de energie, care să înlocuiască capacităţile pe bază de combustibili fosili şi nucleari.