Această organizaţie cu sediul la Berlin estimează că aproape 70% dintre ţările din întreaga lume sunt considerate a avea ‘o problemă serioasă’ de corupţie printre funcţionarii lor. Şi niciunul dintre cele 177 de state analizate în 2013 nu a obţinut un scor perfect.
Transparency International, organizaţie nonguvernamentală, realizează în fiecare an un indice de percepţie a corupţiei în cadrul partidelor politice, poliţiei, sistemului de justiţie şi serviciilor publice în toate ţările, un flagel care subminează dezvoltarea şi lupta împotriva sărăciei.
Anul acesta, nivelul corupţiei din Romania este perceput ca fiind mai mare decât în anul trecut, potrivit Transparency International care prezintă ţara noastră pe locul 69 în lista privind nivelul corupţiei. Această listă include 177 de state. În 2012, Romania avea o poziţie mai bună în clasament şi ajunsese pe locul 66. Anul acesta, Romania se află pe aceeaşi pozitie cu Italia şi Kuweit, potrivit aceluiaşi raport, în timp ce Bulgaria se află pe locul 77, iar Ucraina pe 144.
‘Corupţia îi afectează pe cei mai săraci’, a comentat pentru AFP unul dintre cercetătorii organizaţiei, Finn Heinrich.
‘Lucru care reiese din clasament: cele mai corupte ţări sunt şi cele mai sărace şi, în acestea din urmă, cei mai puţin ajutoraţi suferă cel mai mult. Aceste state nu vor ieşi niciodată din sărăcie dacă nu vor combate corupţia’, a adăugat el.
Printre ţările care au scăzut cele mai multe poziţii în indicele din 2013 se numără Siria, afectată de războiul civil, dar şi Libia şi Mali, ambele căzute pradă unor conflicte militare majore în ultimii ani.
‘Corupţia este extrem de legată de revoltele dintr-o ţară, aşa cum puteţi vedea în Libia şi Siria, ţările care au înregistrat cea mai puternică agravare a corupţiei’, a adăugat Heinrich.
‘Dacă vă uitaţi la ţările din coada clasamentului, veţi găsi de asemenea Somalia. Sunt ţări unde guvernul nu funcţionează eficient, iar oamenii trebuie să recurgă la tot felul de mijloace pentru a obţine servicii, a se hrăni şi a supravieţui’, a mai spus el.
În Afganistan, unde forţele armate ale NATO intenţionează să se retragă anul viitor, după mai mult de un deceniu de prezenţă, ‘nu am observat progrese tangibile’, a constatat el.
De asemenea în coada clasamentului, Coreea de Nord, ‘o societate totalitară completă retrasă’, unde transfugii povestesc că foametea agravează şi mai mult corupţia, ‘deoarece trebuie să cunoşti pe cineva corupt din cadrul partidului pentru a supravieţui’.
Organizaţia subliniază totuşi că este imposibil să măsori propriu-zis corupţia, deoarece este vorba de un fenomen ilegal şi disimulat.
Pentru a-şi realiza indicele, Transparency adună opinii ale unor experţi în această problemă din cadrul unor organizaţii precum Banca Mondială, Banca Africană pentru Dezvoltare sau Fundaţia germană Bertelsmann.
Organizaţia clasifică ţările pe o scară de la 0 la 100, statul cu indicele ‘zero’ fiind considerat cel mai corupt.
Noul clasament ‘relevă un tablou îngrijorător’, precizează Transparency. ‘În timp ce o mână de ţări obţin un bun rezultat, niciuna nu atinge perfecţiunea. Mai mult de două treimi au mai puţin de 50’ de puncte, notează Transparency.
Ultimele ţări clasate, Afganistan, Coreea de Nord şi Somalia, au opt puncte, în timp ce performerii – Danemarca şi Noua Zeelandă – afişează 91 de puncte.
În coada plutonului, cu scoruri între 10 şi 19 puncte, se află Irak, Siria, Libia, Sudan, Sudanul de Sud, Ciad, Guineea Ecuatorială, Guineea-Bissau, Haiti, Turkmenistan, Uzbekistan şi Yemen.
În fruntea clasamentului, cu scoruri între 80 şi 89 de puncte, se situează, alături de Danemarca şi Noua Zeelandă, Canada, Australia, Olanda, Elveţia, Singapore, Norvegia, Suedia şi Finlanda.