Liviu Dragnea a cerut retrimiterea dosarului referendumului la DNA deoarece nu a putut studia tot dosarul

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au luat vineri în discuţie dosarul „Fraudă la referendum”, în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alţi 74 de inculpaţi.

Marian Nazat, avocatul lui Liviu Dragnea, a cerut instanţei restituirea dosarului la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru refacerea urmăririi penale, pe motiv că anchetatorii nu i-au permis să studieze tot materialul de urmărire penală şi pentru că din dosar nu ar rezulta clar faptele pentru care este judecat.

„Nu i s-a permis să studieze integral materialul de urmărire penală şi nu a luat la cunoştinţă toate probele, remedierea se poate face doar prin restituirea cazului la Parchet. Amânările cerute de Dragnea la acel moment au izvorât din atribuţiile sale de vicepremier şi ministru. Am cerut audierea lui Victor Ponta, cererea a fost respinsă, iar ulterior şi Victor Ponta a făcut o astfel de cerere, tot respinsă. Să depună Parchetul acea adresă a lui Victor Ponta. Am făcut o cerere în apărare, dar la nouă zile procurorii au trimis rechizitoriul la instanţă, astfel nu s-a mai oferit posibilitatea administrării probelor în apărare. Dragnea a fost pus într-o situaţie de inegalitate evidentă, pentru că dosarul a ajuns la judecător doar cu probele Parchetului, nu şi cu probele apărării, aşa cum prevede legea”, a spus avocatul Nazat.

Acesta a precizat că anchetatorii nu au dat dovadă de imparţialitate atunci când au emis o adresă către Institutul de Cercetări Tehnico-Ştiinţifice, prin care mulţumeau instituţiei pentru operativitatea în efectuarea unor expertize şi în care arătau că această cauză este extrem de complexă şi se află în Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

„Există o adresă la dosar în care doi procurori mulţumesc institutului de expertiză pentru cooperarea în această cauză, care este extrem de complexă şi care se află în Mecanismul de Verificare şi Cooperare”, a mai spus Nazat.

Avocatul a adăugat că lipsa de imparţialitate a cel puţin unuia dintre procurori, respectiv a fostului şef la Secţiei I din DNA, Lucian Papici, ar rezulta şi din interviul pe care acesta l-a dat unei publicaţii ulterior trimiterii în judecată a dosarului şi în care divulga „chestiuni din bucătăria internă” a anchetei, în sensul că unii dintre procurorii iniţial desemnaţi în caz s-au retras din cercetări din cauza unor motive necunoscute.

Nazat a cerut restituirea cauzei la Parchet, pentru lămurirea acestor chestiuni şi pentru refacerea rechizitoriului, după ce a arătat că din întreg documentul nu rezultă cu claritate acuzaţiile şi modul în care Dragnea ar fi făcut faptele de care este acuzat de procurori.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se vor pronunţa cu privire la cererea avocatului lui Dragnea în 10 ianuarie, când a fost stabilit următorul termen în dosar.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014.

Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o cerere a DNA şi a preschimbat primul termen în dosarul „Fradă la referendum”, stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Procurorii au mai arătat, în rechizitoriu, că Liviu Dragnea a încercat să întârzie cât mai mult trimiterea în judecată, a făcut numeroase cereri de amânare a prezentării probelor, nu a dorit ascultarea interceptărilor şi a avut o conduită „dilatorie”. Aceştia precizau că pentru ceilalţi învinuiţi, prezentarea materialului de urmărire penală a durat aproximativ trei săptămâni, în timp ce, în cazul lui Dragnea, procedura a început la 18 iunie şi nu s-a încheiat până la trimiterea dosarului la instanţă.

„Având în vedere cronologia desfăşurării acestei activităţi de prezentare a materialului de urmărire penală, se consideră că termenul acordat pentru finalizarea acestei activităţi este unul rezonabil, astfel încât dreptul la apărare nu a fost golit de conţinut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuală a învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, în mod indiscutabil, una de tergiversare a încheierii acestei proceduri mai sus menţionate (raportat la atitudinea procesuală a celorlalţi 78 coînvinuiţi se poate face o constatare simplă, respectiv faptul că pentru toţi ceilalţi 78 de învinuiţi materialul de urmărire penală strâns în cele 84 de volume a fost prezentat acestora în aproximativ trei săptămâni, şi anume în perioada 14 mai – 4 iunie, în timp ce pentru învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a început în ziua de 18 iunie şi nu s-a încheiat nici până în prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii)”, a arătat procurorul Lucian Papici, cel care a dispus trimiterea în judecată a lui Dragnea.

Potrivit anchetatorilor, Dragnea a studiat volumele de urmărire penală care îl vizau în mod direct, însă, ulterior, nu a dorit să asculte interceptările telefonice.