Corlăţean: Am îndeplinit criteriile pentru Schengen. Nu putem sta în genunchi, cu mâna întinsă

„Nu se pune problema de a abandona un obiectiv legitim al României, respectiv al Bulgariei. În acelaşi timp, nici nu poţi să stai în genunchi şi să stai cu mâna întinsă, câtă vreme noi am îndeplinit criteriile clare, obiectivele tehnice din acquis-ul Schengen şi, în acelaşi timp, plătim pentru lucruri care n-au legătură cu noi”, a declarat, vineri seară, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, potrivit Mediafax.

În opinia sa, europenii inventează tot felul de pretexte, precum MCV, pentru a amâna primirea celor două ţări în Schengen, dar în realitate este vorba de „situaţa socială, economică, de criza din Europa din aceşti ani”. Realitatea ţine de faptul că „prestaţia, poate, a anumitor guverne faţă de aşteptările propriilor cetăţeni nu produce acele rezultate de creştere economică, de mai mult confort în societatea respectivă”, a mai spus Corlăţean.

Potrivit ministrului de Externe, subiectul Schengen este „prizonierul unor circumstanţe nefavorabile”, în condiţiile în care criza economică favorizează un curent populist, xenofob şi rasist „tot mai consistent”.

Titus Corlăţean a apreciat că guvernele anterioare au greşit pentru că au supralicitat această chestiune, dar în prezent s-a luat decizia de a nu mai crea un orizont de aşteptare.

Alte articole

Condițiile Austriei pentru aderarea completă la Schengen a României. ”Preocupările noastre sunt luate în serios”

Marcel Ciolacu confirmă aderarea României la Schengen chiar în presa austriacă: ”Am avut mai multe discuții cu Karl Nehammer. Așteptăm ca România să adere pe deplin la Schengen începând din 2025”

„Noi dorim şi mâine dacă este (să aderăm la Schengen). Dar nu putem să stăm în funcţie de cum vă reglaţi (…) balanţa de putere înainte de alegeri, cum încercaţi să deveniţi mai simpatici propriilor cetăţeni atunci când prestaţia economică e mai slabă în ţara respectivă. Or, din acest punct de vedere vom vedea ce se întâmplă. Dar nu este cazul să creăm un orizont de aşteptare. Asta a fost o greşeală în anii anteriori, din partea clasei politice de la Bucureşti, s-a supralicitat pe această temă, s-au creat orizonturi de aşteptări”, a subliniat ministrul de Externe.

Oficialul român a evidenţiat faptul că nici guvernările anterioare nu au rezolvat această situaţie, deşi era „o perioadă mai de pace în Europa”. „Ei, nu s-a putut nici atunci, cu atât mai dificil este acum când criza economică încă este prezentă în Europa”, a punctat el.

Întrebat dacă această poziţie înseamnă că nu vor mai fi făcute unele reforme din MCV (mecanism care a fost legat de Schengen), Corlăţean a replicat că interesul constă în a avea un sistem judiciar corect, nu de a răspunde întrebărilor de la Bruxelles. „Interesul nu este de a ne alinia pe sârmă şi de a răspunde întrebărilor Bruxelles-ului. Interesul este de a avea un sistem judiciar corect, imparţial, care să funcţioneze cu celeritate, să dea răspuns cetăţenilor care aşteaptă ani de zile la procese, cu nişte coduri care să fie de bună calitate (…) Ăsta e interesul. Nu pentru a da cu subsemnatul la MCV sau de a rezolva alte chestiuni”, a spus ministrul, adăugând că reformele vor fi făcute „nu de dragul funcţionarilor de la Bruxelles, ci de dragul societăţii româneşti”.

Referitor la raportul MCV din ianuarie, Corlăţean consideră că acesta ar trebui să transmită „nişte semnale realmente pozitive”, deoarece în ultima perioadă s-au făcut „paşi înainte”.

Consiliul JAI va reveni asupra subiectului aderării României şi Bulgariei la Schengen, atunci când vor exista condiţii favorabile, a declarat, joi, Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de Interne, a cărui ţară asigură Preşedinţia UE.

România şi Bulgaria au prezentat, joi, la Consiliul JAI, o declaraţie politică în care îşi exprimă dezamăgirea faţă de imposibilitatea luării unei decizii privind aderarea la Schengen şi susţin că nu există niciun motiv juridic sau concret pentru o nouă amânare, potrivit unui comunicat MAE.