Majoritatea românilor n-ar vota o femeie preşedinte şi nu vor un homosexual în familie

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a lansat, marţi, de Ziua Mondială a Drepturilor Omului, studiul „Percepţii şi atitudini ale populaţiei României faţă de fenomenul de discriminare în 2013”.

Cercetarea arată că cei mai mulţi români nu ar vota persoane de etnie sau religie diferită, cu dizabilităţi sau o orientare sexuală diferită pentru funcţii importante în administraţia locală, centrală sau europeană. Totodată, 54 la sută nu ar vota o femeie, iar 59 la sută nu ar vota un bărbat sub 35 de ani pentru funcţia de preşedinte al României.

Numai 10 la sută dintre respondenţi ar vota o persoană cu o altă orientare sexuală, 14 la sută ar vota un candidat rom, iar 15 la sută, unul de etnie maghiară.

Pe de altă parte, 60 la sută dintre români nu ar accepta să le fie rudă o persoană cu altă orientare sexuală, 58 la sută nu ar accepta un rom, 54 la sută – o persoană de culoare, 52 la sută – un maghiar sau un imigrant, 50 la sută – o persoană infectată cu HIV/SIDA, tot 50 la sută – un evreu, 46 la sută – un german, 44 la sută – o persoană cu dizabilităţi, 42 la sută – o persoană de altă religie sau cu o boală cronică, 36 la sută – o persoană fără venituri.

Alte articole

Poliţiştii din „fabrica de permise” din Suceava cereau şpagă mai mare femeilor decât bărbaţilor

Este sau nu discriminare ca profesorii să aibă intrare separată în școli față de elevi. Csaba Asztalos, președintele CNCD, explică de unde a apărut acest fenomen

Politicienii sunt cel mai des indicaţi drept persoane care discriminează, de către 76 la sută dintre respondenţi, în timp ce oamenii obişnuiţi discriminează în opinia a 68 la sută dintre participanţii la studiu, companiile pentru 61 la sută, iar instituţiile statului pentru 60 la sută dintre respondenţi.

Numai doi din 10 respondenţi s-au simţit vreodată discriminaţi, cel mai adesea pe baza vârstei (30 la sută), statutului social (28 la sută), venitului (26 la sută), a faptului că provin din mediul rural (18 la sută) şi a etniei (18 la sută).

Cele mai discriminate categorii, în opinia respondenţilor, sunt romii, persoanele infectate cu HIV/SIDA, persoanele cu dizabilităţi, dependenţii de droguri, minorităţile sexuale şi copiii instituţionalizaţi. Cei mai mulţi respondenţi spun că romii sunt discriminaţi la şcoală, la serviciu şi în spitale. Şapte din 10 respondenţi consideră că este mai greu pentru romi, ca şi pentru persoanele infectate cu HIV/SIDA să-şi găsească o slujbă. De asemenea, peste jumătate dintre participanţii la studiu au răspuns că le este mai greu să se angajeze şi locuitorilor din mediu rural (57 la sută) şi imigranţilor (52 la sută).

Cei mai mulţi respondenţi consideră că femeile nu sunt în general în dezavantaj faţă de bărbaţi. Însă 37 la sută dintre români cred că un bărbat este avantajat în obţinerea unui loc de muncă şi a unui anumit venit, 35 la sută cred că acest lucru se întâmplă la încheierea afacerilor, 29 la sută consideră că femeile sunt dezavantajate în ceea ce priveşte promovarea la locul de muncă, iar 24 la sută cred că acest lucru se întâmplă la repartizarea treburilor casnice.

Minorităţile naţionale reprezintă o ameninţare pentru România în mare şi foarte mare măsură, spun 21 la sută dintre cei intervievaţi, 31 la sută consideră că acestea reprezintă mai degrabă o problemă, nu o ameninţare, iar 29 la sută consideră că nu reprezintă nici o problemă, nici un avantaj.

Pe de altă parte, 39 la sută dintre respondenţi cred că minorităţile au o contribuţie pozitivă în anumite regiuni şi pentru anumite ocupaţii, iar 31 la sută le văd ca pe o resursă valoroasă pentru România.

Romii sunt descrişi de respondenţi drept hoţi, infractori (20 la sută), leneşi, dezinteresaţi şi indiferenţi (11 la sută), needucaţi şi necivilizaţi (8 la sută), în timp ce etnicii maghiari sunt descrişi ca fiind răi, ostili şi invidioşi (10 la sută), rasişti, şovini şi naţionalişti (6 la sută), dar şi harnici (5 la sută). Principalele soluţii pentru integrarea populaţiei rome în societatea românească ar fi educarea şi accesul acesteia pe piaţa muncii, în opinia participanţilor la studiu.

Totodată, dintre participanţii la studiu, 68 la sută au auzit de Holocaust, cei mai mulţi definindu-l drept „exterminarea evreilor de către germani”, şi 51 la sută cred că acest fenomen a avut loc şi în România.

Cei mai mulţi dintre cei intervievaţi – 88 la sută – au spus că auzit de fenomenul discriminării, în timp ce 67 la sută dintre respondenţi cred că acest fenomen este foarte frecvent în România.

Aproape jumătate dintre români cred că discriminarea nu este sancţionată legal, 28 la sută cred că este sancţionată prin amenzi, iar 5 la sută – prin închisoare. Mai puţin de o treime dintre respondenţi spun că ştiu cum să acţioneze din punct de vedere legal în cazul în care sunt discriminaţi, deşi răspunsurile lor sunt destul de vagi.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi au auzit de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), dar numai unul din 10 a auzit şi de un caz în care acestă instituţie a intervenit.

Pentru prevenirea discriminării, românii cred că ar trebui create programe educaţionale (85 la sută), formaţi funcţionarii publici (74 la sută), dar şi aplicate amenzi mai stricte (70 la sută).

În cadrul studiului, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) în perioada 25 octombrie – 16 noiembrie 2013, au fost intervievate, faţă în faţă, la domiciliu, 1.415 persoane cu vârste de peste 18 ani. Marja de eroare este de plus/minus 2,65 la sută.