Ambasadorii Germaniei, Olandei, Franţei cer explicaţii deputaţilor jurişti despre modificarea Codului penal

Întâlnirile nu au fost anunţate public, iar discuţiile au avut loc în cabinetul preşedintelui Comisiei juridice, Bogdan Ciucă. La discuţii au participat doar o parte a membrilor comisiei.

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, a declarat, joi, că discuţiile cu ambasadorii au avut ca scop „clarificări pe fiecare articol în parte” în privinţa modificărilor la Codul penal, el precizând că vor urma şi alte întâlniri.”Nu au fost abordări politice deloc. (…) Discuţiile au avut ca scop nişte clarificări. (…) Au fost foarte deschise discuţiile şi foarte concrete, pe fiecare articol în parte. Cred că s-au lămurit că nu e o problemă ce ţine de fond, ci de formă”, a spus Ciucă.

Preşedintele Comisiei juridice a menţionat că „mai urmează şi alte întâlniri”.

El a apreciat totodată că va trebui să fie o decizie politică ce se va întâmpla cu proiectele de lege.

Alte articole

Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu ambasadorul SUA Kathleen Kavalec: ”În ultimul an, Statele Unite au urcat în top 4 investitori străini în România”

Nicuşor Dan rămâne primar al Capitalei, a câştigat procesul cu ANI. Sentinţa e definitivă

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, au criticat, miercuri, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.

Astfel, Ambasada SUA la București a susținut, într-un comunicat, că amendamentele la Codul Penal adoptate marți „ar reprezenta un pas înapoi pentru România” și acțiunea Parlamentului „este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României”.

Şi Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici.

„Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti sprijină eforturile continue de combatere a corupţiei ale Guvernului României şi ale organelor de urmărire penală. Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea diferitelor instituţii care sprijină, protejează şi dezvoltă statul de drept – ca de ex. ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constituţională – să se desfăşoare fără presiune politică şi neîngrădit”, a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, Andrea Stohr, şefa secţiei de presă a misiunii diplomatice.

Ambasadorul Marii Britanii Martin Harris a declarat că este îngrijorat privind proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerând că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că este important să fie sprijinite inclusiv de politicieni.

Întrebat de jurnalişti ce poziţie are faţă de legea de modificarea a Codului Penal, prin care parlamentarii şi preşedintele sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici şi nu mai pot fi anchetaţi pentru o serie de infracţiuni, Martin Harris a spus că este „îngrijorat de această problemă”.

„Eu cred că ANI şi DNA au avut realizări foarte importante pentru România, de fapt aceste instituţii sunt motorul reformei în viaţa publică în România”, a spus diplomatul, adăugând că este foarte important ca şi ANI şi DNA să aibă sprijinul tuturor, inclusiv al politicienilor.

Activitatea instituţiilor care protejează statul de drept, precum ANI, CSM, DNA sau Curtea Constituţională, trebuie să se desfăşoare fără presiune politică, a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, Andrea Stohr, şefa secţiei de presă a misiunii diplomatice.

„Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti sprijină eforturile continue de combatere a corupţiei ale Guvernului României şi ale organelor de urmărire penală. Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea diferitelor instituţii care sprijină, protejează şi dezvoltă statul de drept – ca de ex. ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constituţională – să se desfăşoare fără presiune politică şi neîngrădit”, a precizat Andrea Stohr.

Aceasta a mai spus că „integritatea celor care îmbracă funcţii publice, între care se numără şi parlamentarii, constituie – şi dincolo de aspectele de natură penală – un important semnal pentru dezvoltarea unei culturi politice a responsabilităţii în România”. „Pe acest fundal, urmărim cu atenţie şi îngrijorare actualele măsuri legislative”, a punctat Stohr.