„Având în vedere că propunerea legislativă pentru modificarea art. 2531 din Codul penal şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative pentru care Comisia juridică a întocmit rapoarte de adoptare, în data de 9 decembrie, asupra unor modificări şi completări ale legislaţiei penale care nu priveau organizarea activităţii judecătoreşti sub aspectul completelor de judecată sau sub aspectul unor reglementări care vizează organizarea administrativă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi nu avea obligaţia de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii„, se arată în comunicatul remis Mediafax de Comisia juridică.
Comisia mai precizează că poate solicita avizul CSM pentru acele proiecte de acte normative care privesc doar organizarea activităţii judecătoreşti şi că, potrivit Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, „plenul CSM avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”.
„În conformitate cu aceste prevederi, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a cerut avizul Consiliului Superior al Magistraturii de fiecare dată când în dezbatere au intrat acte normative care privesc organizarea autorităţii judecătoreşti. De exemplu, comisia a cerut avizul Consiliului Superior al Magistraturii la propunerile legislative pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară”, menţionează Comisia juridică.
Potrivit comisiei, o serie de iniţiative legislative au fost adoptate în materia Codului penal, în perioada 2009-2013, la care nu a fost solicitat punctul de vedere al CSM şi nici nu s-au comunicat aceste puncte de vedere din oficiu de către Consiliu, cum ar fi propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 15/1968- Codul Penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, proiect de Lege pentru modificarea Codului penal şi a Legii nr. 286-2009 privind Codul Penal, proiectul de Lege privind protecţia mediului prin intermediul dreptului penal, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198-2008 privind modificarea şi completarea Codului penal sau proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 286-2009 privind Codul penal.
CSM susţine că, prin scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, printr-un proiect de lege adoptat marţi, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta”, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ.
Într-un comunicat remis marţi seară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) precizează că a analizat, în şedinţa de plen de marţi, propunerile legislative amendate de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, care aduc modificări importante Codului Penal în vigoare (Codul penal de la 1968) şi noului Cod penal (Legea nr. 286/2009).
CSM subliniază, din capul locului, că deşi, conform prevederilor legale, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”, proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în lipsa reprezentanţilor Consiliul Superior al Magistraturii şi nu au fost transmise spre avizare acestuia.
În acelaşi comunicat, CSM analizează, punctual, toate propunerile legislative menţionate, respectiv redefinirea infracţiunii prevăzută de art. 253 indice 1 din Codul penal de la 1968, introducerea unor dispoziţii referitoare la aplicarea legii de dezincriminare, modificări aduse prevederilor referitoare la prescripţia răspunderii penale, în sensul reducerii duratei acesteia, exceptarea unor categorii de persoane de la aplicarea dispoziţiilor referitoare la funcţionarul public din Codul penal în vigoare şi din noul Cod penal, precum amnistia şi graţierea.