Parlamentari, foşti miniştri, oameni de afaceri şi criminali, trimişi după gratii în 2013

Instanţele româneşti au finalizat, în 2013, numeroase dosare de mare corupţie, dar şi legate de crime îndelung mediatizate.

Finanţatorul Stelei, Gigi Becali, a primit, anul acesta, trei condamnări definitive, toate de la judecătorii instanţei supreme. Becali a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale, aceeaşi pedeapsă fiind dispusă, în cazul său, în dosarul „Valiza”. În plus, el a primit trei ani cu suspendare în dosarul sechestrării celor care i-au furat limuzina, magistraţii aplicând, în final, un spor de pedeapsă de şase luni, astfel că finanţatorul Stelei a rămas, per total, cu trei ani şi jumătate de închisoare. În prezent, Becali este încarcerat, în regim deschis, la Penitenciarul Poarta Albă.

În dosarul schimbului de terenuri au mai fost condamnaţi, la câte doi ani de închisoare cu executare, fostul ministru al Apărării Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General Dumitru Cioflină.

Pe lista foştilor miniştri condamnaţi în 2013 se află Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan, ambii „foşti” la Agricultură. În 25 februarie, instanţa supremă i-a condamnat la câte trei ani de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie în dosarul „Caltaboşul”. Conform rechizitoriului procurorilor DNA, în 13 septembrie 2007 şi 23 septembrie 2007, Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, funcţie deţinută la acea dată, ar fi acceptat şi primit produse alimentare (caltaboş şi ţuică) în valoare de 1.500 de lei şi suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Mureşan, în scopul favorizării firmei SC Construct Europromt SRL Certeze (aparţinând fiului omului de afaceri Gheorghe Ciorbă) la câştigarea a două licitaţii publice de atribuire de lucrări de amenajări funciare, prin exercitarea influenţei pe care ministrul o avea asupra funcţionarilor însărcinaţi cu derularea procedurilor de achiziţie publică, din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Râmnicu Vâlcea – structură aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Alte articole

Tudor Duma, zis Maru, dealerul lui Vlad Pascu, condamnat la patru ani şi trei luni de închisoare

George Simion despre momentele pe care le-a petrecut după gratii: „Am dormit toată noaptea la izolator, sau nu știu cum îi spune, pe o banchetă de lemn”

Camera Deputaţilor a dat grosul parlamentarilor condamnaţi definitiv

Singurul „intrus” din cealaltă Cameră este fostul senator Cătălin Voicu, care a primit în 23 aprilie, la instanţa supremă, şapte ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru corupţie. În acelaşi dosar, instanţa a dispus majorarea pedepsei în cazul fostului judecător Florin Costiniu, de la trei la patru ani de închisoare cu suspendare, în timp ce omul de afaceri Marius Locic a rămas cu pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare. Şi în cazul omului de afaceri Costel Căşuneanu, instanţa a menţinut pedeapsa de patru ani de închisoare cu suspendare.

La 7 iunie, un complet de cinci judecători al instanţei supreme l-a condamnat definitiv pe fostul deputat Ion Dumitru la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul cunoscut ca „Romsilva II”, în care a fost acuzat de abuz în serviciu în legătură cu achiziţionarea unui buldozer.

Deputatul Mircia Muntean a fost şi el condamnat definitiv, în 24 septembrie la patru ani de închisoare cu suspendare, în dosarul în care a fost acuzat că, în perioada în care a fost primar al muncipiului Deva, a încheiat tranzacţii ilegale cu terenuri.

În 11 decembrie, un alt deputat, Nicolae Vasilescu, a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, alături de Realini Lupşa, component al trupei Gaz pe Foc, care a primit o pedepasă de doi ani de închisoare cu executare, şi de Eugeniu Mija, doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, ambii pentru aceeaşi infracţiune. Potrivit anchetatorilor, în noiembrie 2011, Eugeniu Mija, Realini Lupşa şi Nicolae Vasilescu au pretins de la reprezentantul legal al unor societăţi comerciale (denunţător) suma de 2.000.000 de lei, reprezentând 40 la sută din valoarea totală a unor lucrări de construcţii efectuate în anii 2008 şi 2009 de firmele denunţătorului în beneficiul a cinci primării din judeţul Constanţa.

O zi mai târziu, fostul deputat Dan Păsat a primit trei ani de închisoare cu executare, pentru şantaj şi fapte de corupţie. Potrivit DNA, în perioada octombrie-noiembrie 2009, Păsat, sprijinit de un alt inculpat, ar fi ameninţat verbal şi fizic, în mai multe rânduri, doi reprezentanţi ai firmei Agro Clas SRL Teleorman, iar în 29 octombrie 2009 a exercitat acte de violenţă asupra acestora. Ameninţările vizau integritatea fizică a celor doi reprezentanţi ai firmei sau a membrilor familiilor acestora, pentru a-i determina să semneze un contract de cesiune integrală a lucrărilor de aducţiune a apei din comuna Vărăşti, judeţul Giurgiu.

Printre parlamentarii condamnaţi definitiv în 2013 de instanţa supremă se numără şi un deputat moldovean – Valeriu Gumă, care a primit doi ani de închisoare cu executare pentru că a încercat, prin complici, mituirea directorului general al Direcţiei Juridice din AVAS, pentru menţinerea privatizării unei firme unde era acţionar.

De închisoare nu a scăpat nici fiul unui fost senator. Este vorba despre Andrei Plăcintă, fiul Sorinei Plăcintă, în vârstă de 23 de ani, care a fost condamnat definitiv la patru ani şi jumătate de închisoare cu executare, pentru tentativă de omor şi ultraj. Potrivit anchetatorilor, după o ceartă cu prietena lui, Andrei Plăcintă a lovit-o pe aceasta şi a călcat cu maşina un martor, care a decedat ulterior, din alte cauze medicale.

Gregorian Bivolaru, condamnat, dar liber

Tot în 2013 a fost condamnat definitiv fondatorul Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru. Aceasta a primit şase ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru trafic de persoane şi acte sexuale cu minori, după ce fusese achitat de două instanţe inferioare. Bivolaru nu a fost însă închis, el fiind fugit încă din 2005 în Suedia, unde a primit azil politic, ceea ce înseamnă că nu poate fi prins şi reţinut decât dacă părăseşte ţara scandinavă.

Un alt caz intens mediatizat anul acesta a fost cel al lui Nicolae Vlad – ucigaşul studentei japoneze Yurika Masuno şi al altor două femei. Acesta a fost condamnat definitiv de judecătorii instanţei supreme, în 7 octombrie, la închisoare pe viaţă. Alături de Nicolae Vlad a fost condamnat, la patru ani de închisoare cu executare, Gică Ştefănache, de la Poliţia Oraşului Otopeni, pentru că l-a favorizat pe criminal, într-un dosar pe care poliţistul l-a avut în lucru. Nicolae Vlad a fost acuzat că în seara zilei de 15 august 2012 a abordat-o pe japoneza de 20 de ani în Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni, oferindu-şi ajutorul pentru a-i găsi un taxi care să o ducă la Gara de Nord, de unde aceasta ar fi trebuit să ia un tren către Craiova. Două zile mai târziu, în 17 august, la marginea unei păduri din Corbeanca, a fost descoperit cadavrul studentei, acoperit cu frunze şi prezentând urme de violenţă. Pe lângă cazul studentei, Nicolae a fost judecat pentru alte cinci fapte de tâlhărie, şapte fapte de viol şi violare de domiciliu, două fapte de lipsire de libertate în mod ilegal, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, loviri şi alte violenţe, precum şi de distrugere.

Tot anul acesta, avocatul braşovean Victor Teodorescu, acuzat că a plătit un asasin pentru a-i ucide soţia, a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la 25 de ani de închisoare cu executare. Teodorescu a fost judecat pentru instigare la omor calificat după ce, la sfârşitul lunii martie 2011, l-a determinat pe Erwin Victor Preşmereanu să-i ucidă soţia. Potrivit procurorilor, scopul crimei ar fi fost acela de a încasa prima de asigurare a femeii în valoare de 150.000 de euro. Violeta Teodorescu a fost omorâtă în 29 martie 2011, în locuinţa sa, cu 25 de lovituri, cu un cuţit şi cu un levier.

Condamnări definitive şi pentru trei foşti edili

La 20 septembrie, fostul primar al Craiovei Antonie Solomon a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul de corupţie, aceeaşi pedeapsă fiind dispusă în cazul omului de afaceri Cornel Penescu. În acest dosar, Solomon a fost acuzat că a primit 50.000 de euro mită de la Cornel Penescu, acţionar principal al firmei PIC din Piteşti, pentru a-i facilita acestuia diverse servicii în Craiova.

În 3 octombrie, instanţa supremă a decis condamnarea fostului primar al municipiului Hunedoara Ovidiu Hada la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la conflict de interese. În acelaşi dosar a fost condamnat şi Nicolae Dan, fost viceprimar al municipiului Hunedoara, care a primit trei ani de închisoare cu executare, pentru aceleaşi infracţiuni. Condamnările au venit după ce, în 2009, Primăria Hunedoara a încheiat cinci contracte de achiziţii publice (în principal, servicii de consultanţă şi închiriere de utilaje) de la SC Aris Mondo Consulting SRL, firmă controlată de Ioan Ţiplea, potrivit DNA. Aceste contracte de achiziţii publice au fost încheiate nelegal în perioada aprilie – iunie 2009, sub coordonarea inculpaţilor Ovidiu Marius Hada, Dan Nicolae Robert, dar şi a Danielei Arieta Căpâlnă, şefa serviciului financiar-contabilitate. Valoarea totală a contractelor a fost de 171.212, 36 de lei (aproximativ 40.764 de euro).

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj Nicolae Mischie a fost condamnat definitiv, în 18 martie, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi luare de mită, instanţa supremă menţinând decizia luată anterior de Curtea de Apel Timişoara. Mischie a fost anchetat în 2004 şi trimis în judecată de DNA pentru că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, i-ar fi cerut omului de afaceri Clement Mocanu să îi renoveze vila din Târgu Jiu, moştenită de la o mătuşă, în schimbul facilitării accesului acestuia la o serie de contracte cu unităţile din minerit şi energie. Mocanu s-a autodenunţat în 2004.

În închisoare se află şi fostul preşedinte al organizaţiei municipale PNG Braşov Adrian Mureşan, condamnat definitiv de instanţa supremă, în 21 mai, la opt ani de închisoare cu executare pentru lipsire de libertate. Mureşan a fost acuzat că a sechestrat, în 2008, un om de afaceri, pe care l-a obligat să-i vândă un teren la un preţ mult sub valoarea pieţei. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi şase complici ai acestuia, între care fostul preşedinte al organizaţiei judeţene PNG Braşov Marian Aurel Arişanu, la şapte ani de închisoare pentru şantaj, Radu Dârjan, Gheorghe Marius Dârjan, Gabriel-Darie Aculov şi Adrian Frandeş, la câte opt ani de închisoare pentru lipsire de libertate, notarul Viorel Tudorache, la şapte ani de închisoare pentru şantaj sub forma complicităţii, şi avocata Anamaria Burcă (fosta soţie a lui Adrian Mureşan), la un an de închisoare cu suspendare pentru mărturie mincinoasă. Mureşan a fost dat în urmărire naţională, în 24 mai, fiind prins de poliţişti şi încarcerat la Penitenciarul Codlea, la începutul lunii iunie.

Bălăşescu şi Ciofu, printre foştii magistraţi ajunşi la închisoare

Cătălin Nicolae Şerban, fostul vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, a fost condamnat definitiv, în 18 iunie, de instanţa supremă la cinci ani de închisoare în dosarul în care a fost judecat pentru că a cerut 60.000 de euro, din care a primit 50.000 de euro, pentru a interveni în soluţionarea favorabilă a două dosare civile privind privatizarea societăţii Moldomin. În acelaşi caz au fost condamnaţi şi Adrian Dan Rus, reprezentant al Mineco AG în România la data comiterii faptelor, la doi ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru cumpărare de influenţă, şi Ioan Marian Mihăilă, profesor universitar în cadrul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa, la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pentru complicitate la trafic de influenţă.

Fostul procuror Ioan Ciofu, de la Parchetul instanţei supreme, acuzat că a primit bani pentru ca omul de afaceri Adrian Porumboiu să fie pus sub acuzare pentru infracţiuni economice, a fost condamnat definitiv, în 11 februarie, la trei ani de închisoare cu executare. De asemenea, instanţa supremă a decis condamnarea Maricicăi Ioviţă, cea care i-a dat 10.000 de euro lui Ciofu, la doi ani de închisoare cu executare. Potrivit DNA, în perioada mai – august 2006, Ioan Ciofu, în calitate de procuror la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (unde s-a întors după ce a fost revocat de la DNA, ulterior cerând să fie transferat la Parchetul Curţii de Apel Iaşi), ar fi pretins şi primit eşalonat, de la Ioviţă, foloase în valoare totală de aproximativ 10.000 de euro, reprezentând bani (5.500 de euro şi 4.000 de lei) şi bilete de avion pe numele rudelor, pentru călătorii în oraşe din Europa şi Asia. În schimb, procurorul Ioan Ciofu s-a angajat să instrumenteze în mod părtinitor un dosar penal, astfel încât omul de afaceri Adrian Porumboiu să fie pus sub învinuire pentru săvârşirea unor infracţiuni de natură economică, iar, ulterior, dosarul să fie declinat la DNA.

Condamnare definitivă, respectiv cinci ani de închisoare cu executare, a primit anul acesta, pentru luare de mită, şi fostul procuror Maximilian Bălăşescu. În acelaşi dosar, Cristian Marian Ene şi Marian Simirianu au primit câte patru ani cu executare. Potrivit rechizitoriului, în ianuarie 2012, Maximilian Bălăşescu, cu ajutorul lui Cristian Ene şi Marian Simirianu, a pretins de la o persoană (denunţătoare în cauză), cu titlu de mită, o sumă de bani. În 31 ianuarie, Ene a fost prins în flagrant luând de la denunţător, în numele procurorului, 90.000 de lei şi 80.000 de euro, ca primă tranşă a sumei totale pretinse, potrivit DNA.

Nici Serviciul Român de Informaţii nu a fost ocolit de condamnări în 2013

Astfel, generalul (r) SRI Ovidiu Soare, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv, în 4 februarie, de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pentru corupţie, iar fostul consilier prezidenţial Cico Dumitrescu a fost achitat. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi colonelul (r) SRI Gheorghe Dumitrache, care, împreună cu Soare, şi-a traficat influenţa, pretinzând şi primind de la oameni de afaceri din Prahova sume importante de bani şi bunuri materiale în schimbul protecţiei acordate, atât în domeniul economic, cât şi în domeniul activităţii organelor judiciare, dar şi de justiţie.

De asemenea, la 7 iunie, Einan Aifer, maior în cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI) la data comiterii faptelor, a primit trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru trafic de influenţă. Maiorul a fost acuzată că în perioada 2009-2010 a luat 6.100 de euro de la un bărbat căruia i-a spus că poate interveni pentru angajarea lui într-o unitate SRI din Bucureşti şi a soţiei acestuia în Parlament.

Generalii de armată Marin Măciucă şi Adrian Tilincă, ambii în rezervă, au fost condamnaţi definitiv, în 28 mai, de instanţa supremă la patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, în dosarul uniformelor Ripstop. Acest dosar a vizat modul în care a fost atribuită licitaţia pentru achiziţionarea de ţesătură tip Ripstop pentru confecţionarea uniformelor militare, procurorii anticorupţie susţinând că, prin favorizarea unei firme de către conducerea Comandamentului Logistic al Armatei, s-a creat un prejudiciu de aproape trei milioane de euro.

Sergiu Băhăian, 26 de ani de închisoare pentru omor şi înşelăciune

Fostul patron al societăţii Sabina Product şi finanţator al clubului de fotbal Gloria Buzău, Sergiu Băhăian, a fost condamnat definitiv de instanţa supremă, în 3 aprilie, la 26 de ani de închisoare, în dosarul de înşelăciune, omor, instigare la omor calificat şi fals. Băhăian a fost judecat pentru că constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi Emilian Leonte, Ionel Ulezu şi Petrică Captalan, în scopul de a obţine beneficii materiale importante, prin inducerea în eroare a mai multor societăţi comerciale, cu ocazia încheierii şi executării unor contracte de leasing. Ulterior, instigaţi de Băhăian, alţi doi complici ai acestuia i-au omorât pe Leonte, Ulezu şi Captalan.

Mai mulţi şefi din companii de energie au primit, şi ei, condamnări definitive anul acesta

Fosta conducere a Electrica Banat a fost condamnată definitiv de instanţa supremă la pedepse între unu şi patru ani de închisoare cu executare sau cu suspendare, pentru fapte de corupţie. Livius Ioan Milea, fost director general al FDFEE Electrica Banat (fostă filială teritorială de stat, în prezent privatizată, a societăţii Electrica SA), a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, Gheorghe Erimescu, fost director comercial la SISEE Electrica Banat (sucursală de întreţinere şi servicii din cadrul Electrica SA), a primit patru ani de închisoare cu executare, Sorin Boc, fost director economic la SISEE Electrica Banat, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu executare, iar asociatul lui Georgică Cornu la grupul de firme Izometal – Confort, Lucian Caraiman, care la data faptelor de care este acuzat era director de marketing la SC Confort SA şi agent comercial la SC Izometal SA, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, au mai primit pedepse cu închisoare, cu suspendare, Iulia Anca Crudu, fost şef Serviciu Aprovizionare la SISEE Electrica Banat, şi Ion Şalvari, fost funcţionar în cadrul Biroului Administrarea Patrimoniului la FDFEE Electrica Banat.

Într-un alt dosar, fostul director al RADET Bucureşti Gheorghe Dabela a fost condamnat definitiv, în 26 noiembrie, de instanţa supremă, la trei ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost acuzat că a primit mită peste jumătate de milion de euro, pentru derularea unui contract de modernizare a regiei. Potrivit anchetatorilor, în perioada 1998-2002, persoane din conducerea RADET şi intermediari ar fi pretins şi primit, în mod repetat, de la reprezentanţii firmei germane Preussag Rohrsanierung GmbH, bani şi bunuri în valoare totală de peste jumătate de milion de mărci germane, prin transferuri bancare sau cash, pentru încheierea contractului economic şi pentru asigurarea ritmicităţii plăţilor. Dabela ar fi luat mită 100.000 de euro, restul până la 500.000 de euro fiind împărţiţi între cei şapte complici ai acestuia.

În 2013 s-a dat verdictul final şi în dosarul fostului lider sindical Marius Petcu. Acesta a fost condamnat definitiv, în 12 februarie, la şapte ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, după ce ar fi primit aproape 1,4 milioane de lei de la administratorul unei firme, în schimbul atribuirii unui contract pentru lucrări la un centru din Snagov. Procurorii au stabilit că, în perioada septembrie 2009 – martie 2011, în calitate de preşedinte al Federaţiei Sanitas, Petcu ar fi primit de la Petre Scrieciu, administratorul unei societăţi comerciale, denunţător în cauză, sume de bani totalizând 1.398.400 lei, în schimbul atribuirii către firma acestuia a unui contract de execuţie lucrări.

Anul acesta a fost condamnat definitiv şi preşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior, care a primit şapte ani de închisoare cu executare, pentru şantaj, în dosarul „Romexterra”. În acelaşi dosar au fost condamnaţi omul de afaceri Ovidiu Tition, la patru ani de închisoare cu executare, şi Florina Aprofirei, la trei ani de închisoare cu suspendare. Dorin Lazăr Maior, Ovidiu Tition, Florina Aprofira au fost trimişi în judecată în 2006, de procurorii DNA Braşov, care i-au acuzat că ar fi şantajat doi oameni de afaceri, printre care şi pe fostul director adjunct de la Romexterra Bank Braşov Mihai Matepiuc, pentru modul ilegal în care se acordau credite la banca respectivă. Maior i-ar fi ameninţat pe cei doi oameni de afaceri că îi va denunţa dacă nu primeşte de la fiecare câte un milion de lei.

În afara condamnării din dosarul fostului edil Antonie Solomon, omul de afaceri Cornel Penescu a primit doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare în dosarul cunoscut ca „mită la Garda Financiară”. În acest dosar, fostul director al firmei Pic Gheorghiţă Pieca a fost condamnat doi ani de închisoare cu suspendare. În 2009, Penescu a fost acuzat de DNA de faptul că le-ar fi dat mită, prin intermediul lui Pieca, lui Nicuşor Liviu Mîrţoiu şi Iulian Popescu, comisari superiori în cadrul Gărzii Financiare – Secţia Argeş. Potrivit anchetatorilor, în 20 martie 2007, Mîrţoiu şi Popescu ar fi primit câte o mie de lei de la Gheorghe Penescu, prin intermediul lui Gheorghiţă Pieca, pentru a face un control superficial, astfel încât să nu constate neregulile existente şi să nu dea sancţiuni celor două firme controlate de Penescu, SC Muntenia Aliment SRL şi SC Onita SRL.

16 ani de închisoare, cea mai mare condamnare într-un dosar DNA

În 9 mai, instanţa supremă l-a condamnat definitiv la 16 ani de închisoare cu executare pe Radu Ion Fotino, revendicatorul terenurilor din cartierul ANL „Henri Coandă”, acuzat de înşelăciune prin afaceri cu terenuri. Alături de acesta au fost condamnaţi Andra Luminiţa Râşnoveanu, la 11 ani de închisoare, şi Romulus Benone Dragomir, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Pedeapsa de 16 ani de închisoare este cea mai mare dispusă într-un dosar, de la înfiinţarea structurii anticorupţie.

Un alt dosar este cel al preotului de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa Gabriel Bucică, acuzat de trafic de etnobotanice după ce a livrat colete cu astfel de substanţe liderului unei grupări de traficanţi din Vaslui. Preotul a fost condamnat definitiv în 2 iulie, de Curtea de Apel Iaşi, la patru ani de închisoare cu executare. El a fost judecat pentru că a livrat, în 2012, mai multe colete cu etnobotanice, pe care le lua din Portul Constanţa, către liderul unei reţele de comercializare a unor astfel de substanţe în Vaslui.

În 2013 a fost condamnat definitiv, la trei ani de închisoare cu suspendare, şi fostul profesor de sport de la Liceul „Jean Monnet” din Capitală Octavian Vişan, judecat pentru întreţinerea de acte sexuale cu o elevă. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au hotărât să-i scadă din pedeapsa aplicată de prima instanţă, respectiv de trei ani şi şase luni. Vişan a fost pus sub acuzare după ce Oana Raluca Racoviţă, elevă la Liceul „Jean Monnet”, a reclamat, la Secţia 1 Poliţie, că profesorul Octavian Vişan a violat-o în timpul unei excursii la Predeal.