Doliu în lumea literară. Un cunoscut poet român a murit în prima zi a anului, la 59 de ani

Traian T. Coşovei a murit miercuri dimineaţă, la ora 9.30, la Spitalul Carol Davila din Capitală şi va fi înmormântat sâmbătă, la Cimitirul Bellu.

Poetul Traian T. Coşovei, născut pe 28 noiembrie 1954, a aparţinut generaţiei literare optzeciste.

A absolvit Facultatea de Filologie (secţia română-engleză) în 1978, cu o lucrare despre Beat Generation, poezie americană contemporană. De asemenea, Traian T. Coşovei a fost membru fondator al Cenaclului de Luni, se arată pe site-ul humanitas.ro.

A debutat în presa literară în 1978, în revista România Literară, iar debutul editorial a avut loc în 1979, la Cartea Românească. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1980.

Începând din 1996 a lucrat la Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti, Departamentul Relaţii Publice, şi la publicaţia Museion, înfiinţată de el şi editată de MNLR. În anul 2002 a înfiinţat Cenaclul „La formarea ideilor”, cenaclu exclusiv de proză. În 2002 a participat ca redactor pentru limba engleză la realizarea CD-ului Mihai Eminescu. În 2003 a devenit coordonator editorial al site-ului www.calendarnichita.ro, dedicat Anului Nichita Stănescu. Din 1998 a iniţiat la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti „Institutul de glasuri” (prelecţiuni în spiritul junimist) – acţiune ce reuneşte personalităţi marcante ale culturii române contemporane.

Printre cărţile publicate se numără „Ninsoarea electrică” (editura Cartea Românească, 1979) „1, 2, 3 SAU…” (editura Albatros, 1980), „Cruciada întreruptă” (editura Cartea Românească, 1982), „Aer cu diamante – împreună cu Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Ion Stratan (editura Litera, 1982), „Poemele siameze”, (editura Albatros, 1983), „În aşteptarea cometei” (editura Cartea Românească, 1986), „Rondul de noapte” (editura Militară, 1987), „Pornind de la un vers (critică literară)” (editura Eminescu, 1990), „Bătrâneţile unui băiat cuminte” (editura Pontica, 1994), „Mickey Mouse e mort” (editura Cartea Românească, 1994), „Percheziţionarea îngerilor” (editura Crater, 1998), „Lumină de la frigider” (editura Cartea Românească, 1998), „Bună dimineaţa, Vietnam!” (editura Călăuza, 1999), „Hotel Urmuz (critică literară)” (editura Călăuza, 2000), „Mahalaua de azi pe mâine” – împreună cu Dan Mircea Cipariu – (editura Vinea, 2000), „Les annees folles du socialisme” – împreună cu Ştefania Coşovei – (Asociaţia Scriitorilor & editura Eminescu, 2000), „Pisica neagră, pisica moartă” – împreună cu Bogdan O. Popescu – (editura Crater, 2001), „Institutul de glasuri” (editura Cartea Românească, 2002), „Vânătoarea pe capete” (editura Libra, 2002), „Greva căpşunelor” (editura Libra 2004), „La formarea ideilor” (editura Contemporanul Ideea Europeană, critică literară, 2005), „Băutorii de absint”, antologie de poezie – împreună cu Ion Mureşan, Liviu Ioan Stoiciu, Nichita Danilov, Ioan Es. Pop – (editura Paralela 45, 2007), „Motocicliştii spaţiali” – împreună cu Ioana Mănescu – (editura Tracus Arte, 2008), „Poeţii marilor oraşe”, critică literară (editura MNLR, 2008), „Aerostate plângând” (editura Tracus Arte, 2010).

Traian T. Coşovei a obţinut premiul Uniunii Scriitorilor, în 1979, premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, în 1994, pentru volumul „Bătrâneţile unui băiat cuminte”, marele premiu „Ion Vinea”, în 1996, premiul Academiei „Carpatica”, în 1996, premiul Academiei Române pentru poezie, în 1996, premiul internaţional „Nichita Stănescu”, în 2000, şi titlul de Autorul anului 2002 – acordat de APLER pentru volumul de poezie „Vânătoarea pe capete”.

De asemenea, Traian T. Coşovei a fost distins cu Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Ofiţer, în 2004, şi a obţinut premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, pentru volumul de poezie „Greva căpşunelor”, premiul pentru jurnalism literar al revistei Tomis, în 2005, şi premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, pentru volumul de critică literară „Poeţii marilor oraşe”, în 2008.