ANUL MARILOR PROCESE: Năstase, Dragnea, Mitrea, Ioan Oltean, Videanu şi alţi demnitari ar putea fi condamnaţi

Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Miron Mitrea, Ioan Oltean, Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Ion Stan, Relu Fenechiu, Corneliu Dobritoiu şi Alin Trăşculescu sunt printre actualii şi foştii demnitari ale căror anchete sau procese ar putea avea finalitate în 2014.

În 6 ianuarie, Adrian Năstase, soţia sa, Dana, şi Irina Paula Jianu ar putea afla care este verdictul final în dosarul „Zambaccian”, care va fi pronunţat de un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La 30 martie 2012, în dosarul Zambaccian, legat de modul în care soţii Adrian şi Dana Năstase au achiziţionat bunuri provenind din China, fostul premier a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită. Soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru „participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

Adrian Năstase, primul Crăciun în familie după eliberarea din închisoare

Alte articole

Adriean Videanu și soția lui, prinși de vameși cu bijuterii de 650.000 de euro! Unde s-a întâmplat, ce au pățit cei doi

EXCLUSIV Traian Băsescu, adevărul despre condamnarea lui Adrian Năstase: „Are tupeul să spună că i-a făcut Coldea dosar că i-am spus eu. Colegii tăi te-au denunțat, dragă”

Mitrea şi Silaghi, printre foştii miniştri vizaţi în dosare

Tot Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să stabilească, în 10 ianuarie 2014, dacă restituie la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru refacerea rechizitoriului, dosarul „Fraudă la Referendum”, în care Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, este judecat, alături de alte persoane, pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Anchetatorii susţineau că Dragnea a fost sprijinit în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

Tot în 10 ianuarie, instanţa supremă reia discuţiile în dosarul lui Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000-2004, în prezent deputat, acuzat de DNA că a pretins şi primit de la Irina Paula Jianu, judecată alături de el în acest dosar, foloase necuvenite în valoare de 520.000 de lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcţii, amenajare şi dotare care au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău, la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

Mitrea: Modificările din Codul Penal privind funcţionarii nu sunt oportune, nu trebuia să votez

Actuali şi foşti parlamentari, cercetaţi sau judecaţi în dosare DNA şi DIICOT

Deputatul Ion Stan a fost trimis în judecată în 27 februarie 2013, pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că a pretins sume importante de bani, în schimbul cărora s-ar fi angajat faţă de omul de afaceri Nicuşor Dima, care i-ar fi sponsorizat campania electorală, că îi va obţine contracte cu statul. Ion Stan este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă, respectiv pentru că i-ar fi cerut lui Dima 130.000 de lei, pentru a achiziţiona combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în cursul campaniei electorale din 2012 şi pentru achiziţia de produse alimentare ce trebuiau să fie împărţite în preajma alegerilor parlamentare. Dosarul se judecă la instanţa supremă, este în faza audierii martorilor acuzării şi are termen în 28 ianuarie.

Un alt demnitar deferit justiţiei în 2013 este Alin Trăşculescu. În cazul fostului deputat PDL Alin Trăşculescu şi al altor trei inculpaţi, Tribunalul a hotărât disjungerea cauzei într-un nou dosar, după ce omul de afaceri Marian Calotă a fost judecat prin procedura simplificată, pentru că a recunoscut integral acuzaţiile procurorilor DNA. Calotă a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani de închisoare cu executare. În cazul lui Trăşculescu, judecata se reia în 22 ianuarie.

Alin Trăşculescu a fost trimis în judecată în aprilie, pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la spălare a banilor, delapidare şi uz de fals. Potrivit procurorilor, Trăşculescu, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei PDLVrancea, a pretins de la Mircea Vintilescu, reprezentantul unei societăţi comerciale, denunţător în cauză, 50.000 de euro, sumă care ulterior a fost majorată la 150.000 de euro. De asemenea, Trăşculescu a mai cerut 1,1 milioane de lei, din care ar fi primit, prin intermediul lui Calotă, în trei tranşe, 374.000 de lei.

Instanţa supremă va începe, în 6 ianuarie 2014, judecarea dosarul în care fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu şi alţi zece generali şi colonei au fost trimişi în judecată, pentru cumpărarea unor locuinţe de serviciu în baza unor declaraţii false. Generalul maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu, angajat al Ministerului Apărării la data faptelor, în prezent senator, a fost trimis în judecată în 4 septembrie 2013, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi participaţie improprie la fals intelectual, toate cu consecinţe deosebit de grave.

Dosarul Zambaccian, aproape de final. Ultimul termen a fost fixat pentru 19 decembrie

În 2014, procurorii DIICOT vor continua ancheta în dosarul care procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut, în 2 septembrie, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale. Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală faţă de 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

Daniel Chiţoiu: Banii din creşterea accizelor se vor duce pe autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene

Fenechiu ar putea afla dacă merge sau nu la închisoare

Instanţa supremă reia în 7 ianuarie judecarea recursurilor din dosarul „Transformatorul”. În 12 iulie, Relu Fenechiu, atunci ministru al Transporturilor, a fost condamnat de instanţa supremă, în dosarul „Transformatorul”, la cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani interzicerea unor drepturi, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele ministrului Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian. Decizia a fost atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanţei supreme. În urma deciziei de condamnare, Relu Fenechiu a demisionat din funcţia de ministru al Transporturilor.

Deputatul PNL Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, fiind acuzat că, prin firmele sale, a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei. Faptele de care este acuzat au fost comise în perioada în care acesta nu era parlamentar.

Tot în 7 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie continuă judecata în dosarul Monicăi Iacob-Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009. Ridzi, împreună cu alte 11 persoane, a fost trimisă în judecată în 3 mai 2011, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept. Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele de la Ministerul Tineretului şi Sportului aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Crin Antonescu: PNL susţine cele două amendamente la buget iniţiate de Fenechiu şi Vosganian VIDEO

Dan Voiculescu, judecat în două dosare

Direcţia Naţională Anticorupţie va continua în 2014 cercetările în cazul fostului ministru Ion Ariton, în dosarul „Gala Bute”, în care a fost trimis în judecată fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja. Prin rechizitoriului din 6 noiembrie, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a lui Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor care formează obiectul prezentei cauze. Procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe celor de corupţie din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privinţa soluţiei de neurmărire dispuse în cazul funcţionarilor implicaţi, dar şi a calificării faptelor reţinute în sarcina lui Obreja.
Şeful procurorului de caz aprecia că „soluţia de neurmărire cu privire la Ariton Ion şi la reprezentanţii companiilor naţionale care au sponsorizat Federaţia Română de Box este greşită, fiind necesară continuarea urmăririi penale cu privire la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunilor prevăzute de art. 13, indice 2, din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, raportat la 248 Cod penal”, respectiv pentru abuz în serviciu. Din actele cauzei rezultă că Ion Ariton, folosindu-şi autoritatea derivată din funcţia de ministru al Economiei, i-ar fi determinat pe directorii celor 10 companii naţionale să încheie contractele de sponsorizare, împrejurare de natură să atragă tragerea sa la răspundere penală pentru instigare la infracţiunile menţionate anterior, arăta şeful procurorului de caz.

În 2014, Curtea de Apel Bucureşti va înregistra şi judeca apelurile din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.

Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, în 26 septembrie, pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani şi interzicerea drepturilor de a alege şi de a fi ales, precum şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de trei ani după executarea pedepsei principale. Decizia a fost atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti, dar Tribunalul nu a motivat până la acest moment hotărârea din septembrie. După ce decizia va fi motivată, dosarul va fi trimis pentru judecarea apelurilor în acest caz. La începutul lunii decembrie 2008, preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a fost trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, în dosarul privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro.

Tot la Curtea de Apel Bucureşti, Dan Voiculescu va fi judecat alături de fiica sa Camelia, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei de către directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu. Instanţa va relua în 14 ianuarie cercetarea judecătorească în dosar. Sorin Alexandrescu va fi judecat pentru şantaj, în timp ce fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, fiica sa şi George Daniel Matiescu, director general al Intact Publishing SRL, au fost deferiţi justiţiei pentru complicitate la această infracţiune. Şerban Pop, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) la data faptelor, avocat suspendat, este acuzat de folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Procurorii au mai trimis în judecată SC Antena TV Group SA şi Intact Publishing SRL, pentru şantaj, şi SC Antena 3 SA, pentru complicitate la şantaj.

Dragnea, despre dosarul „Fraudă la referendum”: Practic dosarul a pornit pe baza reclamaţiei unui mort

Tribunalul Bucureşti va relua în 15 ianuarie judecata în dosarul Loteria II, în care au fost deferiţi justiţiei Camelia Voiculescu, George Copos şi Sorin Pantiş, pentru spălare de bani şi fals. Aceştia au fost trimişi în judecată în 29 decembrie 2008, alături de alte 10 persoane, pentru manipularea pieţei de capital. Copos este acuzat că ar fi împrumutat 2.350.000 de lei de la Grivco, grup de firme controlat de Dan Voiculescu, şi apoi ar fi finanţat achiziţia de către această societate a unui pachet de acţiuni la Ana Imep, care ulterior au fost cesionate pentru 2.480.000 de lei. Acuzaţiile privind privatizarea Electronica, numită apoi Ana Electronic, este explicată de procurori prin „inginerie financiară”, care presupune operaţiuni de plasare, stratificare şi integrare a titlurilor de participare. De asemenea, procurorii susţin că Ana Electronic a încercat să evite şi plata unui impozit de 25 la sută prin interpunerea unor persoane în procesul de vânzare-cumpărare. Prin „operaţiuni de stratificare”, persoanele cercetate în dosarul Loteria II ar fi vândut şi revândut 40 de spaţii comerciale, preluate de Ana Electronic, care ar fi fuzionat prin absorbţie cu Fast Service Electronica, obţinând venituri de peste 23.800.000 de lei, banii intrând apoi în „circuitul spălării” prin mai multe firme, au scris procurorii în rechizitoriu.

Miron Mitrea, retrimis în judecată pentru corupţie. Primul termen al procesului, în 15 noiembrie

În 22 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti va continua rejudecarea apelurilor din dosarul privind transferurile de jucători, în care sunt acuzaţi opt oameni de fotbal. Tribunalul Bucureşti i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe Ioan şi Victor Becali, George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Cristi Borcea, Gigi Neţoiu şi Gheorghe Popescu, decizia a fost contestată de procurorii DNA, iar Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, în noiembrie 2012, pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu executare sau cu suspendare pentru cei opt oameni de fotbal judecaţi pentru înşelăciune. În faza judecării recursurilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 20 mai, să trimită dosarul transferurilor de jucători, pentru rejudecare, la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Nețoiu şi Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal. În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.

Dosarele „Elodia” şi „Masacrul de la Perla”, pe masa judecătorilor şi în 2014

Curtea de Apel Piteşti va continua în 2014 judecarea fostului poliţist Cristian Cioacă, acuzat de omor calificat şi profanare de morminte, pentru că şi-ar fi ucis soţia, avocata Elodia Ghinescu, în august 2007. În 2 iulie 2013, Cioacă a fost condamnat de Tribunalul Argeş la 21 de ani de închisoare pentru omor calificat şi la doi ani de închisoare pentru profanare de morminte, urmând să execute, dacă decizia rămâne definitivă, 22 de ani de detenţie. Sentinţa instanţei a fost atacată cu apel de toate părţile implicate, respectiv de Cristian Cioacă, de mama şi fratele Elodiei Ghinescu, în calitate de părţi civile în dosar, şi de procurori.

Ponta: Dosarul fraudă la referendum este o mascaradă

În 2014 instanţele vor avea de soluţionat cauzele mai multor procurori şi judecători deferiţi justiţuiei pentru fapte de corupţie. Instanţele vor lua în discuţie dosarele judecătoarelor Antonela Costache şi Viorica Dinu, de la Tribunalul Bucureşti, deferite justiţiei pentru luare de mită în legătură cu favorizarea unor persoane în dosare penale şi pentru luare de mită, Veronica Cârstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, judecată pentru eliberarea omului de afaceri Dinel Staicu, procuroarei Parchetului instanţei supreme Angela Nicolae, acuzată că a luat mită peste 88.000 de lei şi cele ale procurorilor Tomiţă Neagu şi Dumitru Cristudor, ambii deferiţi justiţiei pentru fapte de corupţie. Un alt dosar cu magistraţi ce ar putea să fie finalizat în 2014 este cel al foştilor procurori Marcel Sâmpetru şi George Bălan, judecaţi alături de magistratul ICCJ Georgeta Barbălată.

Curtea de Apel Bucureşti va continua în 2014 judecata în dosarul omului de afaceri Marius Locic, deferit justiţiei pentru fapte de crimă organizată, de natură economică, alături de directori de sucursale bancare.
La Tribunalul Bucureşti se va judeca dosarul cunoscut ca „Manhattan”, în care a fost trimis în judecată sirianul Omar Hayssam, pentru înşelăciune şi delapidare.

În 14 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începe judecarea recursurilor făcute de şeful clinicii Sabyc, Harry Mironescu, medicii Natan Lewit şi Genia Ziskind, Cecilia Borza şi Yair Miron, în cazul cărora Curtea de Apel Bucureşti a scăzut în luna mai pedepsele în dosarul privind traficul cu ovule.

Tot în 2014, instanţele ar putea da o decizie definitivă în dosarul privind incendiul de la Maternitatea Giuleşti, în care sunt judecaţi asistenta Florentina Cîrstea şi fosta conducere a unităţii medicale, caz în care Judecătoria Sectorului 6 a dispus pedepse cu executare. Decizia a fost contestată de toţi cei judecaţi în acest caz, dar dosarul nu a fost trimis instanţei superioare, pentru că hotărârea nu a fost motivată.