Streinu-Cercel: 500 de cazuri noi de infectare cu HIV anual

Declaraţiile au fost făcute cu ocazia lansării Campaniei naţionale de informare şi educare pentru conştientizarea testării, intitulată „HIV Street Art”, vineri, în Centrul Vechi al Capitalei, unde au fost amplasate panouri de mari dimensiuni cu graffiti, scrie Mediafax.

„În momentul de faţă avem în jur de 10.000 de pacienţi infectaţi cu HIV. Mai mult de 8.000 sunt în tratament şi urmărire constantă, restul aşteaptă să fie incluşi în tratament. Numărul a rămas constant şi România se poate lăuda, dacă vreţi, cu faptul că din 2001 încoace a rămas la o rată de infectare constantă, în jur de 400 – 500 de cazuri pe an, incluzând şi cazurile de import”, a spus Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală.

El a mai menţionat că speranţa de viaţă a crescut în cazul celor infectaţi, în ultimii 24 de ani. În prezent, sunt în viaţă şi pacienţi diagnosticaţi la începutul anilor ’90, a precizat medicul.

„Vârsta pacienţilor cu HIV este între 20 şi 40 de ani. Cei de 24 de ani sunt cei mai mulţi. 80 la sută din cazuri sunt din cauza actelor sexuale neprotejate. Sunt 50 la sută femei şi 50 la sută bărbaţi”, a mai spus Streinu-Cercel.

Alte articole

Doliu în lumea medicinei. Medicul erou în lupta cu HIV/SIDA la copii a plecat să aibă grijă de îngerii din Rai

Veste bună de sărbători pentru românii care suferă de boli grave. Produsele din farmacie care devin gratuite sau compensate cu până la 90%

Potrivit medicului, nu există pericolul infectării cu HIV prin intermediul transfuziilor, întrucât toate produsele sunt testate şi evaluate.

Cu ocazia lansării campaniei „HIV Street Art”, Adrian Streinu-Cercel a explicart importanţa testării la timp a celor cu risc de infectare cu virusul HIV.

„Ceea ce ne dorim să transmitem astăzi este un semnal cât se poate de clar şi anume că HIV în momentul de faţă reprezintă o infecţie cronică care se asociază cu o boală de lungă durată care cunoaşte un tratament bine pus la punct şi care tratament generează o speranţă de viaţă egală cu a unui pacient care nu este bolnav de HIV. Asta înseamnă că dacă o persoană se testează şi este diagnosticată ca fiind pozitivă are acces la servicii de sănătate de cea mai bună calitatea în România şi mai mult decât atât poate să îşi formeze o familie, să aibă copii sănătoşi, să ducă o viaţă absolut normală. Asta cu o singură condiţie: să se testeze la timp”, a declarat Sterinu-Cercel.

Testarea tardivă face ca boala să necesite tratamente mai dure şi de mai mare durată, a mai adăugat medicul.

El a mai precizat că cei care doresc să stabilească o relaţie de lungă durată ar trebui să folosească prezervativul în primele 3 – 6 luni, timp în care se testează de Hepatită B, Hepatită C şi HIV.

Campania „HIV Street Art” va fi deulată timp de un an, de Uniunea Naţionala a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” şi Fundaţia „Matei Balş”.

Campania prezintă, prin intermediul street art, povestea unei tinere infectate cu HIV. Pe cele cinci panouri cu grafitti sunt ilustrate etapele vieţii tinerei, de la comportamentul la risc, testare, aflarea diagnosticului, stigmatizarea şi autoizolarea, şi până la acceptarea bolii şi a tratamentului care o vor duce către o viaţă normală, cu o familie şi copii sănătoşi.

„HIV Street Art” va porni în caravană în alte oraşe mari din ţară, unde vor fi expuse panourile şi se vor desfăşura diverse activităţi de informare şi activităţi artistice, precum teatru stradal şi street dance. Cele cinci panouri cu graffiti vor fi completate de încă unul în fiecare dintre oraşele unde va fi desfăşurată campania.

„HIV Street Art” se adresează atât tinerilor expuşi la risc – cei care au contacte sexuale neprotejate, au multipli parteneri sexuali, sunt homosexuali, sunt consumatori de droguri injectabile, şi-au făcut tatuaje sau au avut de curând boli cu transmitere sexuală (BTS), cât şi tuturor celorlalţi tineri care trebuie să ia decizii în cunoştinţă de cauză.