Tanczos Barna a precizat că, după cea de-a doua zi de audieri, în care au avut loc discuţii cu primarul comunei Nana şi preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Domeniilor Statului, membrii comisiei se află în faza de documentare.
„Am solicitat documente cu privire la retrocedările din comuna Nana atât de la domnul primar, cât şi de la reprezentanţii ADS. Am primit centralizatoarele pe ultimii 10 ani de la ADS cu predările de terenuri de la IAS Buciumeni şi lămuriri suplimentare de la domnul primar cu privire la modul în care s-a desfăşurat
procedura de retrocedare”, a spus senatorul UDMR.
Barna a menţionat că, din primele verificări, s-au constatat câteva inadvertenţe între centralizatoarele primite luni de la Prefectură şi astăzi de la ADS.
„Am cerut lămuriri suplimentare, completări, precizări de la ADS şi o să solicităm acelaşi lucru de la Prefectură”, a spus senatorul UDMR, adăugând că inadvertenţele sunt probabil legate de centralizare.
„Din 2002 până în 2012, Agenţia Domeniilor Statului tot a predat terenuri de la această societate (IAS Buciumeni – n.r.) pentru retrocedare pentru comuna Nana şi pentru comunele învecinate. Protocoalele înşirate de ADS dau un total, au făcut centralizatorul după un anumit principiu, doar pe comuna Nana, Prefectura a făcut pe fostul IAS. De aici vin câteva întrebări, sunt date tehnice şi cu siguranţă mâine, când se va completa dosarul de către ADS, se vor lămuri”, a explicat Tanczos Barna.
Senatorul a mai spus că s-a primit din partea primarului lista persoanelor împroprietărite în perioada 2002-2007.
„Am primit anexele la hotărârile comisiei judeţene de retrocedare. (…) Sunt date tehnice, sunt liste cu zeci, poate sute de oameni, începând de la foşti moşieri care au avut 180 de hectare, 70 de hectare, până la mici proprietari care au primit 17 arii, două hectare, un hectar. E o listă lungă”, a spus senatorul UDMR, apreciind că „listele sunt întocmite, cel puţin la prima vedere, corect”.
Barna a mai spus că totalul suprafeţelor retrocedate în această comună este de aproximativ 6.000 – 7.000 de hectare, care provin din cele două CAP-uri şi din IAS, dacă este vorba strict de comuna Nana.
„În principiu, şi în cazul CAP-urilor în cazul acestor retrocedări sunt aprobările comisiilor locale şi comisiei judeţene cu anexele de rigoare, confirm Legii 18. După apariţia Legii 247, mai ales cei care au avut posibilitatea de a solicita peste 50 de hectare teren au depus cerere suplimentară şi retrocedările se şi văd. După anul 2005 apar acele persoane care au avut peste 50 de hectare şi, în urma apariţiei legii, au solicitat diferenţa”, a spus el.
Despre comasări, senatorul a spus că încă nu s-a studiat acest aspect, pe hartă, pentru că trebuie văzute toate procesele-verbale de intrare în posesie.
Întrebat dacă membrii comisiei s-au interesat, în audierea primarului, despre faptul că secretara comunei Nana era în funcţie în momentul acestor retrocedări, senatorul UDMR a spus că nu s-a pus această întrebare. „Din câte am înţeles, actualul secretar a avut câteva tranzacţii imobiliare şi este posibil să invităm la discuţii şi pe secretarul primăriei”, a spus Tanczos Barna.
Primarul comunei Nana, Gheorghe Dobre, a declarat, marţi, la finalul audierii în comisia parlamentară de anchetă, că nu a fost contactat niciodată de consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu şi că nu l-a interesat nici terenul achiziţionat de Ioana Băsescu, pentru că era proprietate privată.
Despre achiziţionarea de către secretara comunei a unei suprafeţe de teren de 50 de hectare, în Nana, pe care apoi a vândut-o aceleiaşi firme care a vândut terenul şi fiicei preşedintelui Băsescu, primarul Gheorghe Dobre a declarat că aceasta a vândut terenul pentru că soţul ei a suferit un transplant şi a avut nevoie de bani.
Întrebat dacă secretara comunei, Tudoriţa Nicolae, este „liantul” între firma care a vândut terenul către Ioana Băsescu şi consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu, primarul Gheorghe Dobre a spus că nu crede acest lucru, dar a confirmat faptul că secretara comunei a avut asociaţia agricolă care a lucrat acel pământ, în arendă, înainte de a fi vândut.
„Din moment ce s-au pus la dispoziţie documente, cine l-a lucrat, cum l-a lucrat, mai mult de atât ce discuţii să am eu cu secretara? Era un teren proprietate privată pe care eu, în afară că îşi plăteşte la timp datoriile, la primărie, nu m-a interesat nici persoana şi nici suprafaţa (…) Obiectivul meu este comuna în sine, nu tranzacţiile de terenuri”, a mai spus el.