Michael Schumacher este în comă indusă de pe 29 decembrie 2013, când a avut loc accidentul de schi. De obicei, pacienţii sunt scoşi din comă indusă după 1-2 săptămâni. ”Poate au fost complicaţii. Nu ar trebui să facem speculaţii. Rănile pe creier sunt printre cele mai complicate răni pe care le poate suferi corpul uman. Nu se pot face predicţii cu privire la perioada în care o persoană îşi poate reveni din comă sau la eventualele complicaţii”, a mai spus dr. Ziegler.
‘”Este o chestiune de viaţă şi de moarte. Teoretic, o comă indusă poate fi menţinută o viaţă întreagă. Nu ar dăuna creierului”, a declarat dr. Andreas Ziegler.
„Dacă Michael Schumacher se trezeşte, nu va mai fi acelaşi Michael Schumacher. Recuperarea poate fi una de succes numai dacă pacientul să adaptează la noua sa viaţă. Pacienţii trebuie să fie capabili să facă faţă limitărilor impuse de faptul că viaţa lor s-a schimbat”, a declaratRichard Greenwood pentru ziarul londonez The Times, potrivit revistei Focus, care a publicat opiniile mai multor experţi neurochirurgi legate de starea în care se află fostul pilot de Formula 1.
Focus îl citează şi pe medicul Dirk Repkewitz, şef al secţiei de neuroanestezie din cadrul spitalului Günzburg,care explică cum sunt hrăniţi pacienţii aflaţi în comă. „La început se face printr-un cateter, apoi se încearcă introducerea unui tub în stomac. Astfel, sunt evitate infecţiile. Există riscul ca o astfel de procedură să nu aibă succes, pentru că pacientul vomită sau pierde suc gastric”, a precizat Dirk Repkewitz.
La începutul lunii ianuarie, profesorul Gereon Fink din Koln, expert neurolog, a declarat că starea de sănătate a lui Michael Schumacher este mai gravă decât s-a crezut iniţial. ‘‘În mod normal, medicii încearcă să trezească un pacient din coma indusă cât mai repede posibil, pentru a vedea cât timp poate fi acesta conştient. Dacă însă rănile sunt atât de grave încât i-ar putea dăuna, atunci este ţinut în continuare în comă. În funcţie de zona unde au loc sângerările craniene, Schumacher poate paraliza, poate avea dificultăţi de vorbire sau tulburări de personalitate” , a declarat Fink.
Michael Schumacher se află în comă indusă de pe data de 29 decembrie 2013, când a avut loc accidentul de schi într-o staţiune din Franţa.
Referitor la momentul în care Schumacher ar putea fi scos din comă, Peter Vajkoczy, şeful departamentului de neurochirurgie de la spitalul „Charite” din Berlin, spune: „Pacienţii pot fi ţinuţi în această stare 3-4 săptămâni. Durata comei artificiale nu indică prognoze şi nu poate oferi indicii privind desfăşurarea ulterioară a stării de sănătate. Cu toate astea, este un indiciu că Michael Schumacher a suferit o traumă puternică, iar presiunea intracraniană este încă foarte ridicată. Până când presiunea nu este sub control, doctorii vor decide să-l menţină în comă”.
„Durata comei artificiale nu indica prognoze, dar este un indiciu ca Michael Schumacher a suferit o trauma puternica, iar presiunea intracraniala si sangerarile sunt inca mari”, a declarat Vajkoczy.
Michael Schumacher este hranit in aceasta perioada cu ajutorul uni tub introdus direct in stomac. Specialistii in domeniu spun ca astfel se evita infectiile, chiar daca exista riscul ca pacientul sa vomite sau sa piarda suc gastric.
Michael Schumacher, care se află în comă indusă de mai multe săptămâni după accidentul de schi suferit la sfârşitul anului trecut, „nu va mai fi acelaşi pe care îl ştim, în cazul în care se va trezi”, a declarat, joi, un specialist în afecţiuni ale creierului de la University College London, informează publicaţia germană Focus.
Conform cotidianului Bild, septuplul campion mondial a fost supus unor noi teste de către medicii francezi, care vor să determine ce părţi ale creierului fostului pilot sunt afectate. Surse apropiate echipei medicale afirmă că exista în continuare un risc ca pacientul să dezvolte complicaţii neaşteptate, cum ar fi infecţiile sau hemoragiile cerebrale.
Sportivul a suferit o operaţie prin care medicii i-au înlăturat o mică porţiune a craniului, pentru a elibera presiunea exercitată asupra creierului, a scris telegraph.co.uk. Frederic Rossi, un neurochirurg elveţian, a afirmat că pe lângă beneficiile evidente pe care le aduce pacientului, o intervenţie de acest tip implică riscuri serioase, care variază de la inflamaţii şi hemoragii, până la deschiderea accidentală a membranei exterioare a creierului. Medicii spun că până când vor furniza noi informaţii oficiale ar putea trece săptămâni sau chiar luni.