DIAN FOSSEY, femeia care a distrus mitul King Kong

DIAN FOSSEY: Dintre toate maimutele lumii, niciuna nu fascineaza si inspaimanta mai mult decat gorila, primata care detine recordurile celei mai mari, mai solide si mai puternice maimute antropoide. Putine animale sunt atat de controversate si neintelese precum uriasele maimute blande cu blana neagra si expresie fioroasa. Timp de milenii oamenii le-au considerat niste monstri cumpliti, niste fiare apocaliptice care ataca fara veste si smulg in bucati orice om pe care il zaresc. Pacatoasa viziune a fost propagata si in secolul XX de mentalitatea comerciala a Hollywoodului care a excelat in producerea unor filme de aventuri, de o calitate discutabila, dar cu mare succes la public, pelicule care nu au facut altceva decat sa perpetueze zidul dintre oameni si rudele lor apropiate (putini stiu ca, dupa cimpanzei, gorilele sunt primatele care se inrudesc cel mai mult cu oamenii: vrem, nu vrem, impartim cu ele nu mai putin de 98,9% din ADN). Filme precum King Kong si alte asemenea, in care gorilele erau fals prezentate drept mai feroce decat lei, au instaurat in mentalul colectiv termenul de „gorila” din argoul mondial, cu semnificatia de bruta colosala si imbecila. Nimic mai fals!

Prin studiile, cartile si eforturile lui DIAN FOSSEY, omul de rand a fost uimit sa afle ca monstrul cu privirea crunta „ucide” zilnic… doar iarba, frunze, lastari de bambus, fructe si, ocazional, insecte si oua de pasari. Explicatiile demonizarii si simbolisticii terifiante a gorilei rezida strict din anumite aspecte fiziologice ale bietului animal:

talie si forta musculara uriase,
frunte ingusta,
arcade masive care dau impresia unei priviri crunte,
gat aproape inexistent,
piept si spate disproportionat de late,
membre butucanoase si paroase pe langa care un culturist castigator de Mister Olympia pare un copil sfrijit,
craniu tuguiat,
mersul in 4 labe
si, nu in ultimul rand, maxilarul inferior iesit usor in afara, fapt ce-i confera o expresie faciala de ucigas psihopat.

Ca tot eram la termenul de gorila, merita amintit faptul ca etimologia cuvantului vine din Antichitate, cand Hanno Navigatorul, un calator cartaginez, a ajuns in Africa de vest. In insemnarile sale, anticul personaj noteaza ca a vazut, la un moment dat, niste fiinte masive care aratau ca oamenii salbatici, cu blana neagra. Cand i-a intrebat pe interpretii bastinsi ce fel de animale sunt acelea, acestia i-au raspuns: «Gorilae!» si asa i-a ramas numele pana astazi, in toate limbile Pamantului. Lumea stiintifica occidentala a luat cunostinta de existenta gorilelor de abia in anul 1847, cand misionarul american Thomas Staughton Savage a obtinut de la un localnic din Liberia un craniu si cateva oase de gorila.

DIAN FOSSEY, despre gorilele inteligente şi paşnice

Povestea descoperirii gorilelor de munte este inca mai interesanta. Plecat in expeditia descoperirii izvoarelor Nilului, alaturi de celebrul si charismaticul Robert Burton, exploratorul britanic John Henry Speke a auzit de la bastinasi zvonuri si povesti despre existenta unui „fioros monstru latos care traieste in padurile din Rwanda si strange oamenii in brate atat de tare incat acestia mor”. Speke a notat episodul respectiv in jurnalul sau, iar membrii Academiei Britanice, desi sceptici la inceput, s-au entuziasmat asa cum se entuziasmeaza astazi oamenii de stiinta care aud zvonuri despre existenta lui Yeti sau aparitiile Monstrului din Loch Ness.

Cercetatorii robiti datelor concrete si dovezilor palpabile asteptau insa o dovada reala a existentei monstrului-maimuta din inima Africii. Ocazia s-a materializat intr-o blana gigantica de maimuta antropoida, diferita sensibil de cunoscuta deja gorila de camp. Blana pe care capitanul Robert von Beringe o aduce in Europa, in pragul anului 1903, si o inmaneaza, pantru studii, zoologului german Paul Matschie, care o clasifica drept o noua subspecie de gorila.

Departe de imaginea de bestiei dezlantuite, gorilele sunt foarte inteligente si pasnice, dupa cum au dovedit-o sute de studii si intamplari. Dupa parerea multor cercetatori din prezent care au continuat misiunea lui Dian Fossey, dedicandu-si viata studierii si protejarii gorilelor, aceste primate ar fi la fel de inteligente precum cimpanzeii bonobo, dar mult mai timide si retinute in exprimarea sentimentelor.
Traind printre gorile

Epopeea lui DIAN FOSSEY este marcata de intalnirea avuta cu fotograful si zoologul Alan Root care o introduce in lumea secreta si fragile a gorilelor de munte din padurea Kabara, Zair. Root o invata pe Dian primele notiuni despre comportamentul social si particularitatile gorilelor, iar calauza acestuia, un bastinas Sanwekwe expert in cititul urmelor animalelor, a devine mai apoi tracker in serviciul lui Fossey.

Primii pasi in incercarea cercetatoarei de a se apropia de gorile au fost dificili si plini de esecuri. Dian a identificat, pentru inceput, trei familii distincte de gorile in zona aleasa pentru studiu, dar in niciun chip nu se putea apropia de ele. Dupa eforturi considerabile, tanara californiana a descoperit ca daca mimeaza actinile si miscarile gorilelor, se abtine de la orice gest brusc si emite sunetele de impaciuire din limbajul gorilelor, acestea nu mai fug de ea. Pe langa aceste secrete esentiale, cercetatoarea a invatat ca daca va adopta intotdeauna un comportament submisiv si va manca, alaturi de gorile, plante din familia telinei care cresc din belsug in habitatul acestora, uriasele maimute o vor accepta printre ele ca pe un membru cu drepturi depline de-al familiei. Si asa a fost!

DIAN FOSSEY a fost primul si singurul cercetator din lume care a fost tolerat, adoptat si tratat ca o gorila de catre un grup de gorile! Prin rabare, dragoste si dedicatie, Dian a demonstrat ca animalele ne pot ierta natura noastra umana lacoma, violenta si pacatoasa, tratandu-ne ca pe egalii lor. Pentru stiinta, pasul facut de inimoasa cercetatoare americana a fost unul enorm. Cata diferenta intre abordarea si realizarile lui Dian Fossey si mentalitatea exploratorului Paul du Chaillu, primul occidental care a vazut o gorila de camp in Africa de vest a anului 1858! Exploratorul franco-american era atat de speriat de povestile de groaza care circulau pe seama gorilelor, incat si-a instalat in inima junglei o cusca de fier in care se incuia, inainte sa le observe si studieze. Masura inutila si absurda, caci temutii „silver backs”, masculii adulti care conduc si protejeaza familiile de gorile, nu devin violenti decat daca oamenii ataca, haituiesc sau ameninta grupul aflat sub protectia lor. Si chiar atunci, inainte sa-si declanseze atacul devastator, un mascul de gorila incoltit da dovada de mare cavalerism, lansand numeroase amenintari, etalare a fortei prin distrugerea vegetatiei inconjuratoare si batai ritmice cu pumnii in piept, pentru a-si indeparta dusmanul fara sa-l raneasca.

Pe data de 24 septembrie 1967, DIAN FOSSEY a fondat Centrul de Cercetari Karisoke situat intre muntii vulcanici Karisimbi si Visoke din Rwanda. Centrul este plasat la granita Rwandei cu Zairul si la 16 km de Uganda. Zona este situata la o inaltime de peste 3.000 metri si acopera o suprafata de 27 kilometri patrati. Cercetatoarea a castigat rapid respectul loc

Dian Fosseya studiat gorilele dintr-o regiune muntoasă din Rwanda, fiind încurajată iniţial de renumitul antropolog Louis Leakey.

In anul 1966, DIAN FOSSEY se imprieteneste cu cercetatoarea britanica Jane Van Lavick Goodal, considerate, si in prezent, cea mai mare autoritate in studiul cimpanzeilor. In timpul vizitei sale la Centrul de Studii de pe langa Rezervatia Gombe din Tanzania, unde lucra dr. Jane Goodal, Dian se familiarizeaza cu metodele de pionierat folosite de cercetatoarea britanica in studierea si apropierea omului fata de maimutele antropoide. Acest moment marcheaza transformarea americancei rebele intr-un om de stinta unic.

Alaturi de cercetatoarele Jane Goodal si Birute Galdikas, Dian Fossey intrat in ceea ce colegii lor aveau sa numeau „Trimate” – grupul celor 3 cercetatoare care au scris istorie in domeniul studierii in natura a primatelor. Jane Goodal era experta in viata cimpanzeilor, Birute era o somitate in privinta analizarii obiceiurilor orangutanilor, iar Dian avea sa descifreze ca nimeni alta comportamentul gorilelor.

Cu toate că pe harta Africii Rwanda pare cât un vârf de ac, o lume întreagă a aflat de această ţară datorită filmelor de la Hollywood şi a gorilelor cercetate de DIAN FOSSEY.

Cea de-a 82-a aniversare a lui DIAN FOSSEY a fost celebrată de Google, cercetătoarea fiind apreciată pentru lupta de decenii pe care a dus-o pentru salvarea gorilelor de munte de la exterminare. Mai mult, ea este creatoarea producţiei „Gorillas in the Mist”.

Citeşte şi DIAN FOSSEY, doamna gorilelor, ucisă cu maceta în mod sălbatic. Google îi aduce un omagiu FOTO ŞI video

DIAN FOSSEY a venit din Statele Unite în urma cu patru decenii în ţara africană pentru a studia gorilele, primate uriaşe de care populaţia nu ştia nimic până atunci. Aceste creaturi trăiesc la înălţimi de până la 3.700 de metri.

DIAN FOSSEY, cercetătorul care şi-a donat averea pentru a prinde braconierii de gorile

DIAN FOSSEY a trăit timp de aproape douăzeci de ani în condiţii de tabără, pierdută de cele mai multe ori în ceaţa munţilor. Treptat, ea a fost acceptată de zeci de gorile care au acceptat-o neconditionat in mijlocul lor. Povestea lui DIAN FOSSEY, femeia care traieste printre acesti giganti ai padurii a facut atunci inconjurul pamantului, datorita unui reportaj senzational, publicat in „National Geographic”. Cu toate acestea, cu cat devenea mai faimoasa in lumea alba, cu atat Fossey incomoda mai tare in Ruanda. Lupta ei pentru oprirea braconajului si salvarea gorilelor de la exterminare i-a fost fatala. Acum 25 de ani, in a doua noapte de Craciun, Fossey a fost macelarita cu macetele in cabana ei dintre vulcani. Inedit este faptul că a fost inmormantata in inima padurii, alaturi de gorila ei preferata, Digit, care fusese ucisa de catre braconieri in urma cu cativa ani.

Citeşte şi Copil de un an şi jumătate, dat pe mâna gorilelor VIDEO

Cu toate acestea, din momentul în care s-a terminat povestea lui DIAN FOSSEY, a început legenda ei. Centrul de studii si cercetare pe care l-a fondat intre muntii Karisimbi si Bisoke, botezat cu numele de Karisoke, a inflorit si a devenit sinonim cu lupta pentru cauza gorilelor de munte. Mii de oameni de stiinta s-au perindat pe-aici si milioane de dolari au fost donate pentru conservarea mediului si a habitatului acestor animale uluitoare, dar atat de vulnerabile in fata interventiilor ucigase ale omului. Puii de gorila de munte sunt la mare cautare in lume. Cu toate acestea, pentru a captura un singur pui, braconierii trebuie sa ucida intregul grup care il protejeaza. Cum populatia totala a gorilelor de munte de pe glob nu atinge 800 de exemplare, fiecare animal in sine are o valoare inestimabila.

Citeşte şi Adorabil: Un pui de gorilă jucăuş primeşte un pupic de la o fetiţă VIDEO

Povestea fascinanta a DIAN FOSSEY si a gorilelor de munte a facut din Ruanda o tara celebra in anii ’80, dar imaginea ei avea sa se schimbe radical, la putin timp dupa aceea. Tensiunile dintre cele doua etnii – hutu si tutsi – au atins cote fierbinti si au degenerat complet in macelul din 1994. In doar trei luni, 800.000 de ruandezi din randul tutsilor minoritari si-au pierdut viata, taiati in bucati cu macetele. Rwanda si-a aplicat singura eticheta de tara violenta, primitiva, in care vecinii si prietenii sunt in stare sa se cioparteasca intre ei, fara nici un fel de sentiment de culpa.

Dian Fossey, povestea ULUITOARE a femeii care a învăţat să fie o gorilă

Surprinzator, dar admirabil totodata, Rwanda a devenit in foarte scurt timp cea mai asezata si mai ordonata tara a continentului negru, recunoscuta astfel in toate statisticile internationale.

Citeşte şi Reuniune de familie între gorile: Doi fraţi, reuniţi după ani întregi, se îmbrăţişează FOTO

Urmarește RomaniaTV.net și pe