Iulia Timoşenko, fostul simbol al Revoluţiei Portocalii din Ucraina şi unul dintre liderii opoziţiei ucrainene, a anunţat din închisoare că susţine protestele organizate la Kiev, după o noapte de violenţe. „Mă adresez vouă, femeilor şi bărbaţilor puternici din Ucraina, prin cuvinte de susţinere şi încredere. Apăraţi Ucraina şi să nu vă temeţi de nimic! (…) Nu există alte modalităţi de a lupta împotriva grupurilor mafiote. Sunteţi eroi. Libertatea merită o astfel de luptă”, a transmis Iulia Timoşenko prin intermediul purtătoarei sale de cuvânt, Marina Soroka, potrivit Mediafax.
Situaţia continua să fie tensionată luni dimineaţă la Kiev între manifestanţii proeuropeni şi forţele de ordine, după o noapte de ciocniri violente, în timp ce autorităţile s-au angajat să înfiinţeze o comisie pentru soluţionarea crizei, sub presiunea SUA.
Ciocnirile au continuat în cursul dimineţii de luni, unii manifestanţi aruncând cu pietre sau coctailuri Molotov în direcţa forţelor de ordine, ceea ce arată că sunt puţin convinşi de promisiunea preşedintelui Viktor Ianukovici de a înfiinţa începând de luni o comisie cu reprezentanţii opoziţiei pentru în vederea soluţionării crizei politice.
Sute de manifestaţi se aflau în continuare în Piaţa Independenţei, după o noapte petrecută în stradă la temperaturi de minus 10 grade Celsius. Serviciile medicale dn Kiev au anunţat că 103 persoane au cerut îngrijiri de la începutul ciocnirilor de duminică, iar 42 dintre acestea au fost spitalizate.De asemenea, Ministerul de Interne a anunţat că aproape 100 de poliţişti au fost răniţi şi că 61 au fost spitalizaţi, în urma unor traumatisme craniene.
Duminică, după o manifestaţie antiguvernamentală la care au luat parte aproximativ 200.000 de persoane în Piaţa Independenţei, mai multe sute de manifestanţi, unii purtând fulare şi cagule şi înarmaţi cu bâte de basebal sau cu lanţuri, au încercat să treacă de un cordon de poliţişti pentru a ajunge la Parlament şi au distrus maşini ale poliţiei.
Într-un acces de violenţă rar văzută de la începutul protestelor, ei au dat foc la două dintre ele, la cinci autobuze şi au aruncat cu pietre şi fumigene în forţele de ordine. Acestea au răspuns cu gaze lacrimogene, grenade asurzitoare şi bastoane.La aproape trei ore de la începerea confruntărilor, poliţia a folosit tunuri cu apă, la o temperatură de minus 7 grade Celsius, fără a reuşi să-i disperseze pe protestatari, potrivit unor martori citaţi de AFP. Poliţia a negat că a folosit tunuri cu apă.
Potrivit Ministerului de Interne, aproximativ 20 de manifestanţi au fost arestaţi în legătură cu ciocnirile din Piaţa Independenţei.
Promisiunea soluţionării crizei
În acest context, Washingtonul a făcut apel la încheierea imediată a confruntărilor şi a ameninţat Kievul cu eventuale sancţiuni. „Agravarea tensiunilor din Ucraina este o consecinţă directă a eşecului guvernului de a recunoaşte revendicările legitime ale populaţiei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională, Caitlin Hayden. „Statele Unite continuă să examineze măsuri suplimentare, inclsuiv sancţiuni, ca răspuns la folosirea forţei”, a adşugat ea.
De la începutul ciocnirilor, liderii opoziţiei, în special boxerul Vitali Kliciko, au făcut apel la calm, însă acestea nu au fost respectate. Mai mult, liderii opoziţiei au fost fluieraţi de manifestanţi, care le-a reproşat că nu au un plan de acţiuni şi nici un lider adevărat. În încercarea de a găsi un compromis, Kliciko s-a întâlnit cu Viktor Ianukovici la reşedinţa acestuia de la Kiev.
Citeşte şi Ucraina: „Nu riscaţi să aveţi soarta lui Ceauşescu”, avertisment al opoziţiei către Ianukovici
Preşedintele ucrainean l-a anunţat că o comisie specială cu reprezentanţii opoziţiei va fi înfiinţată de secretarul Consiliulu Naţional de Securitate, iar prima reuniune va avea loc luni.
Mişcarea de protest din Ucraina a mobilizat sute de mii de persoane din decembrie, după refuzul preşedintelui Ianukovici de a semna Acordul de Asociere cu UE în favoarea unei relaţii mai strânse cu Rusia. Protestele s-au intensificat când Ianukovici a încheiat, la 17 decembrie, cu omologul său rus, Vladimir Putin, acorduri economice în vederea acordării unui credit de 15 miliarde de dolari Ucrainei, în condiţiile în care ţara se află în pragul falimentului.
După adoptarea, săptămâna trecută, a unor noi legi care au în vedere pedepse cu închisoarea, potenţiale sancţiuni pentru manifestanţi, şi introduc, la fel ca în Rusia, noţiunea de „agent străin” pentru anumite ONG-uri, protestele au luat din nou amploare.