Ai fost victima unui caz de MALPRAXIS? Ce înseamnă acest proces şi care sunt şansele de reuşită

Malpraxisul este un tratament incorect sau neglijent aplicat de un medic unui pacient, care îi produce acestuia prejudicii de orice natură, în relație cu gradul de afectare a capacității fizice și psihice.

Procedurile pe care trebuie să le urmeze un pacient care acuză un medic de malpraxis

„Orice eroare profesională săvârşită în exercitarea actului medical, generatoare de prejudicii asupra sa, îl legitimează pentru a cere tragerarea la răspundere a personalului medical vinovat. Din nefericire, mulţi dintre pacienţii astfel prejudiciaţi nici nu ştiu măcar faptul că legiuitorul le pune la dispoziţie mijloace pentru a-şi proteja drepturile”, a declarat, pentru RomaniaTV.net, avocatul Cristian Winzer.

De asemenea, avocatul a menţionat că este foarte important ca pacienţii să ştie că această protecţie se poate face fie pe calea unei acţiuni civile (răspundere civilă delictuală – dosar civil), fie pe calea unei acţiuni penale (plângere penală – dosar penal).

„Personal, recomand tuturor pacienţilor astfel prejudiciaţi demararea procedurilor specifice în cadrul unui litigiu penal. Motivaţia esta simplă: toate erorile medicale constituie, prin ele însele, fapte prevăzute şi pedepsite de legea penală (ex: vătămare corporală din culpă, ucidere din culpă, neglijenţa în serviciu). În acest context, trebuie înţeles faptul că la momentul finalizării dosarului penal, pacientul poate obţine mai mult decât ar putea-o face în cadrul dosarului civil”, a explicat Cristian Winzer.

Mai mult, avocatul subliniază faptul că „pe lângă obligarea personalului medical autor al erorilor medicale generatoare de prejudicii la plata unor sume cu titlu de daune materiale şi morale, instanţa va putea dispune şi aplicarea unei sancţiuni penale care poate însemna chiar închisoare cu executare şi interzicerea dreptului de a mai exercita profesia de medic„. „Totodată, odată începută urmărirea penală, asupra bunurilor mobile şi imobile ale învinuiţilor şi ale persoanei responsabile civilmente se vor putea institui măsuri asiguratorii (sechestru, poprire), în vederea reparării pagubei produse prin săvârşirea infracţiunilor asimilate malpraxisului medical. Dacă în cadrul dosarului penal se va avea în vedere (la cererea exclusivă a pacienţilor) doar soluţionarea laturii penale, pacienţii vor putea demara ulterior o acţiune civilă având ca obiect obligarea medicilor şi a spitalului, în solidar cu asiguratorul, la plata de daune materiale şi morale”, a adăugat avocatul.

Citeşte şi Premieră în sistemul medical. O maternitate, închisă pentru malpraxis

Important este faptul că „o răspundere civilă nu înlătură angajarea uneia penale, singura condiţie fiind aceea ca fapta cauzatoare de prejudicii să constituie infracţiune în sensul legii penale”.

Cui trebuie să i se adreseze pacientul în caz de malpraxis

Un medic poate fi acuzat de malpraxis dacă limita stabilită de textul de lege este depăşită în oricare dintre momentele apariţiei unui prejudiciu asupra pacientului, gravitatea acestui prejudiciu urmând a sta la baza corectei individualizări a pedepselor aplicabile şi aplicate.

„Indiferent că este produs din eroare, din imprudenţă sau din cauza unor cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prejudiciul există. Dacă eroarea medicală a avut ca rezultat pricinuirea integrității corporale sau sănătății persoanei a unei vătămări care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, pierderea unui organ sau simț, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică sau psihică, avortul, punerea în primejdie a vieții pacientului ori decesul acestuia, limita despre care vorbim este la nivelul superior”, a declarat avocatul.

În caz de malpraxis, pacientul se poate adresa fie poliţiei, fie instanţei de judecată. De asemenea, în multe dintre cazuri se poate impune şi şi parcurgerea unei proceduri prealabile de mediere.

„Dacă alege o acţiune civilă, pacientul va trebui să se adrese direct instanţei de judecată. Dacă doreşte demararea unei acţiuni penale, plângerea astfel formulată va fi înregistrată fie la politie, fie la Parchet. Este însă extrem de important a fi avute în vedere toate reglementările legale în vigoare, iar în multe dintre cazuri (mai ales în viitorul context legislativ – noua forma a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii) se impune şi parcurgerea unei proceduri prealabile de mediere (părţile urmează a analiza dacă este oportună o înţelegere amiabilă, care să împiedice ulterior declanşarea de acţiuni civile sau penale). Arăt totodată faptul că nu este obligatorie sesizarea Colegiului Medicilor”, a menţionat, pentru RomaniaTV.net, avocatul Cristian Winzer.

Care sunt şansele de reuşită şi durata medie a unei astfel de proces

„Nu există nişte indicatori obiectivi standard la care trebuie raportate şansele de reuşită sau de eşec ale unei astfel de acţiuni. Din experienţa pe care o am în gestionarea cauzelor având ca obiect erori medicale asimilate malpraxisului medical, pot spune că în ultimii 2 ani de zile şansele au crescut şi sunt în continuă creştere”, a spus avocatul Cristian Winzer.

În ceea ce priveşte durata unui astfel de proces, „textul de lege spune că indiferent de natura şi complexitatea cauzei, soluţia trebuie să fie pronunţată într-un termen rezonabil”. „Doar că această sintagmă (termen rezonabil) este una apreciată în mod subiectiv de către toţi factorii implicaţi. Raportându-mă la cauzele pe care le gestionez împreună cu echipa mea de avocaţi şi experţi medico-legali, pot afirma că dacă sunt parcurse toate etapele specifice un termen rezonabil ar fi de aproximativ 5 ani”, a menţionat avocatul.

Aceasta poate fi „o durată nemulţumitoare pentru pacienţi, dar fundamentată o practică temeinică în acest domeniu, vor apărea şi îmbunătăţiri la nivel de durată medie”.

Citeşte şi Nicolăescu: Se vor stabili limite de despăgubiri în cazurile de malpraxis