MOTIVUL pentru care judecătorii au micşorat de 5 ori daunele pe care CNADNR să le plătească unei tinere

„Deşi pierderea menţionată are natura unei infirmităţi cu caracter permanent, nu poate fi negat faptul că aceasta nu limitează, de exemplu, posibilitatea de deplasare autonomă a reclamantei. De asemenea, chiar dacă, aşa cum s-a arătat, accesul la o activitate profesională este limitat, fiind necesare eforturi suplimentare, totuşi aceasta nu poate echivala cu o situaţie de îngrădire totală a acestei posibilităţi”, spun judecătorii CAB, în motivarea deciziei.

Conform sursei citate, tânăra care şi-a pierdut braţul a suferit traume fizice şi psihice accentuate ca urmare a accidentului rutier, fiindu-i „limitată posibilitatea de a desfăşura activităţi cotidiene, activităţi de agrement, sportive, dar şi acccesul în condiţii normale la o activitate profesională, la o viaţă de familie şi socială”.

„Curtea constată că suma acordată de prima instanţă nu poate fi considerată drept rezonabilă, această concluzie fiind determinată în principal de argumente legate de urmările pe care pierderea braţului drept le are sub toate aspectele în viaţa reclamantei”, mai arată CAB, în motivare.

Astfel, constată Curtea, suma de 200.000 de lei reprezintă o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit de tânără.

„În materia daunelor morale, dată fiind natura prejudiciului care le generează, practica judiciară şi literatura de specialitate au subliniat că nu există criterii precise pentru cuantificarea lor, respectiv că problema stabilirii despăgubirilor morale nu trebuie privită ca o cuantificare economică a unor drepturi şi valori nepatrimoniale (cum ar fi demnitatea, onoarea, ori suferinţa psihică încercată de cel ce le pretinde), ci ca o evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează, supusă puterii de apreciere a instanţelor de judecată”, mai menţionează judecătorii Curţii de Apel, în motivarea hotărârii.

Prin urmare, se arată în motivare, chiar dacă valorile morale nu pot fi evaluate în bani, „atingerile aduse acestora îmbracă forme concrete de manifestare”, iar instanţa de judecată are astfel posibilitatea să aprecieze intensitatea şi gravitatea lor şi să dispună repararea prejudiciului moral produs.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a stabilit, în 27 noiembrie 2013, la 200.000 de euro daunele morale pe care CNADNR trebuie să le plătească tinerei care şi-a pierdut mâna dreaptă într-un accident rutier, după ce Tribunalul Capitalei a decis ca ea să primească un milion de euro.

Decizia Curţii de Apel nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la instanţa supremă.

Elena Ghegeliu a dat în judecată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov în aprilie 2012, la Tribunalul Bucureşti (TB), după ce şi-a pierdut mâna dreaptă în urma unui accident rutier petrecut în 2006.

Instanţa a admis cererea tinerei, în aprilie 2013, şi a obligat CNADNR să îi plătească daune morale de un milion de euro, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii.

CNADNR solicitase judecătorilor TB respingerea cererii, invocând prescrierea dreptului la acţiune. Instanţa a respins însă cererea CNADNR pe motiv că este neîntemeiată şi i-a dat câştig de cauză tinerei.

Decizia a fost contestată cu apel de CNADNR, la Curtea de Apel Bucureşti.

Consilierul CNADNR prezent la şedinţa de judecată a arătat, la Curtea de Apel, că decizia Tribunalului Bucureşti în acest caz este nelegală şi netemeinică, pentru că a intervenit termenul de prescripţie specială. Acesta a cerut admiterea apelului formulat de instituţie şi, pe fond, respingerea acţiunii prin care tânăra a cerut daune morale.

Reprezentantul CNADNR a mai arătat că, în cazul în care instanţa va considera că acţiunea a fost formulată în termenul legal, să dispună diminuarea cuantumului daunelor stabilit de Tribunalul Bucureşti.

La rândul său, avocatul Elenei Ghegeliu le-a spus judecătorilor că Tribunalul Bucureşti a luat o decizie corectă în raport cu situaţia de fapt prezentată şi că a existat o culpă a CNADNR.

Avocatul Viorel Pîslaru a arătat în faţa judecătorilor că CNADNR nu a prezentat în motivele sale de apel niciun argument pentru care ar trebui scăzut cuantumul sumei de un milion de euro şi că nu a cerut acest lucru.

„Niciun motiv de apel nu critică suma de un milion de euro. Nu există niciun motiv privind această daună, iar ea trebuie să rămână de un milion de euro. Categoric a existat o culpă a CNADNR, iar simplul fapt că s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală prin prisma articolului 19 indice 1 nu echivalează cu lipsa de vinovăţie. În materie civilă, ei trebuie să plătească”, a spus avocatul Pîslaru.

Accidentul în urma căruia Elena Ghegeliu şi-a pierdut mâna dreaptă a avut loc în 2006, în timp ce aceasta mergea, împreună cu prietenul ei, spre Braşov. Acesta a tras de volan spre dreapta, pentru a evita o altă maşină care intrase pe sensul lor de mers. Autoturismul în care se aflau cei doi a lovit un parapet metalic de pe marginea drumului, un fragment din acesta a străpuns portiera dreaptă a maşinii şi i-a intrat tinerei în mână. Aceasta a fost dusă atunci la spital, unde i-a fost amputat braţul drept.

Poliţiştii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Braşov au început atunci cercetările în acest caz. Ulterior, anchetatorii au stabilit că de vină pentru producerea accidentului ar fi administratorul drumului, care nu a reparat elementele de siguranţă a traficului rutier montate pe acel drum, pe partea dreaptă a sensului de mers spre Braşov.