Astfel, cercetarea relevă că 50,8% din populaţia României crede că o modificare a Constituţiei ar fi necesară în foarte mare măsură (19,7%) şi în mare măsură (31,1%). De asemenea, 21,2% dintre cei intervievaţi sunt de părere că modificarea Legii fundamentale este necesară în mică măsură, iar 14% o văd ca fiind necesară în foarte mică măsură. La întrebarea privind necesitatea modificării Constituţiei, 14% dintre respondenţi au răspuns nu ştiu sau nu au răspuns.
În privinţa posibilelor modificări care ar putea fi incluse în viitoarea Constituţie faţă de actualul text al Legii Fundamentale, 82% dintre români sunt de acord cu interzicerea traseismului politic al parlamentarilor, în timp ce 10,3% se declară împotrivă, iar 7,7% nu ştiu sau nu răspund.
Majoritatea românilor sunt de acord şi cu reducerea mandatului preşedintelui la patru ani, 63,4% dintre respondenţi răspunzând în acest sens, iar 19,2% şi-au exprimat dezacordul faţă de o asemenea modificare, în timp ce 17,4% au spus nu ştiu sau nu au răspuns.
40,1% dintre români sunt favorabili introducerii în Constituţie a unei prevederi care să dea Parlamentului dreptul de a convoca în faţa unei comisii de anchetă orice persoană fizică. Un procent asemănător de 40,2% au dezaprobat o astfel de prevedere, iar 19,7% nu ştiu sau nu au răspuns.
Introducerea regiunilor este privită pozitiv de 36,2% dintre respondenţi, 46% sunt în dezacord cu o asemenea modificare, iar 17,8% reprezintă non-răspunsuri.
Majoritatea românilor (50,2% dintre respondenţi) ar vrea mai degrabă un Parlament ‘unicameral, pentru ca deciziile să se ia mai repede’, faţă de 46,8% în martie. Pe de altă parte, 30,1% preferă la Parlamentul ‘bicameral, pentru a evita deciziile abuzive printr-un control’, faţă de 30,9% în martie. 19,7% dintre cei chestionaţi au ales varianta nu ştiu/nu răspund, faţă de 22,4% în martie.
‘Preferinţa pentru un Parlament unicameral este cert mai populară decât cea pentru Parlament bicameral, această opinie fiind totuşi una conjuncturală, influenţată nu de beneficiile democratice de substanţă ale unui proces legislativ complex cu două camere ale Parlamentului, pe care populaţia nu pare a le conştientiza suficient, cât mai ales de imaginea negativă a Parlamentului/ parlamentarilor’, afirmă Remus Ştefureac, directorul INSCOP Research.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 16-21 ianuarie. Volumul eşantionului a fost de 1.054 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.