Primul studiu care a analizat diferenţele neuronale dintre dragoste şi dorinţa sexuală a scos la iveală atât o serie de deosebiri, cât şi unele asemănări neaşteptate.
Oamenii de ştiinţă din întreaga lume au coroborat rezultatele provenite de la 20 de studii care au măsurat activitatea neuronală atât în cazul dorinţei sexuale, cât şi al dragostei. În studiile analizate, participanţii se uitau fie la imagini cu partenerul lor romantic, fie la imagini care îi stimulau erotic.
Rezultatele au indicat că atât dragostea, cât şi dorinţa sexuală activează o serie de reţele neuronale izbitor de asemănătoare.
„Până acum, numeni nu a reuşit să facă această legătură pentru a vedea modele ale activării. Nu ştiam la ce să ne aşteptăm, cele două fenomene ar fi putut fi complet separate. Se pare că dragostea şi dorinţa sexuală activează zone specifice din creier, dar care au legătură unele cu altele”, a explicat prof. Jim Pfaus.
Regiunile activate erau acelea implicate în emoţii, motivaţie şi gândirea de nivel înalt. Descoperirile au sugerat că dorinţa sexuală este mai mult decât o emoţie de bază, dar ea implică motivaţia şi adunarea unor gânduri mai avansate. Iubirea se construieşte peste aceste circuite, una dintre zonele care fac diferenţa fiind în striatum. Această zonă din creier este de obicei asociată cu echilibrul dintre funcţiile înalte şi cele de nivel scăzut.
O parte din striatum se ocupă, în mare, cu lucruri care sunt plăcute în mod firesc, în timp ce o altă parte din el este concentrată asupra învăţării conexiunilor dintre comportament şi recompense.
Cu alte cuvinte, aşa învăţăm ce ne face să ne simţim bine şi aşa începem să prindem gustul acestor lucruri. Aşadar, striatumul este locul în care se formează dragostea.
Potrivit lui Pfaus este un proces similar cu cel care este implicat în dependenţa de droguri. „De fapt, dragostea este un obicei care se formează din dorinţa sexuală pe măsură ce dorinţa este recompensată. În creier procesul funcţionează la fel ca atunci când oamenii devin dependenţi de droguri”, a declarat acesta.
Sursa: PSY BLOG, via descopera.ro