CODUL BUNELOR MANIERE. Diferenţa dintre MITĂ şi BACŞIŞ. Vezi în ce situaţii TREBUIE să dai ciubuc

CODUL BUNELOR MANIERE. „Un om bine crescut este în primul rând un om cinstit, căruia nu îi place să rămână niciodată dator”. În cartea „Codul bunelor maniere astăzi”, autoarea Aurelia Marinescu menţionează că omul este obligat, prin statutul său, să dea mici sume de bani celor ce au salarii modeste sau chiar nu sunt plătiţi deloc, în schimbul unor servicii mărunte.

La români, cuvântul „bacşiş”, de origine turcească, a intrat în uz cu sensul lui peiorativ – sumă de bani dată cuiva pentru a obţine un avantaj nemeritat. NU se vor da bani pentru a obţine un avantaj, deoarece în acest caz s-ar putea vorbi de mită.

În Europa sunt fel de fel de proteste împotriva bacşişului. De aceea, la hoteluri, la restaurante, în turism, se precizează de cele mai multe ori că în nota de plată sunt trecute toate datoriile clientului. Obligaţia noastră este ca în ţările în care în care ştim că există acest obicei să întrebăm dacă serviciul este inclus sau nu. Cu toate acestea, se recomandă să se lase chelnerului mărunţişul rămas după achitarea consumaţiei.

A da bacşişuri exorbitante nu constituie o dovadă de generozitate, ci de proastă creştere.

Alte articole

Reacția unui român care a primit un bacșiș uriaș în prima zi de muncă, în SUA: „Am făcut 500 de dolari tips”

Bacșișul, țeapa de pe nota de plată. Ce a pățit un client la un restaurant din Centrul Vechi din București: „Fiți atenți la bonul fiscal”

Citeşte şi CODUL BUNELOR MANIERE: Arta conversaţiei şi comportamentul CORECT în societate

Cui şi cât dăm?

• Au dreptul la 5-20% din valoarea notei de plată: chelnerii, şoferii de taxi, coafezele şi frizerii. Aprecierea sumei se face şi în funcţie de categoria restaurantului.
• Sunt lăsate la aprecierea clientului sumele date: garderobierelor, plasatoarelor, băieţilor care fac diverse comisioane, şoferilor de autocar, ghizilor din turism, personalului de serviciu dintr-o casă în care suntem invitaţi.
• Chiar dacă serviciul este inclus în nota de plată, e bine să lăsăm bacşiş portarilor, cameristelor, liftierilor, mecanicilor auto sau recepţionerilor de hotel. În situaţia în care ni se dă de înţeles că putem obţine o cameră mai bună în schimbul bacşişului, avem dreptul să apelăm la conducerea hotelului.
• În toate ţările din lume este INTERZIS să oferi bani funcţionarilor publici. Aceste sume de bani sunt considerate mită.
• A-ţi arăta recunoştinţa faţă de un medic care te-a ajutat, oferindu-i un dar şi un buchet de flori, este un gest de POLITEŢE. Cu toate acestea, despre bani nici nu poate fi vorba, pentru că fiecare cetăţean este asigurat pentru cazurile de îmbolnăvire.
• Dacă ne gândim să ne „ajutăm” copilul să ia un premiu la şcoală, fără ca acesta să-l fi meritat, nu este un lucru bun, corect sau moral. Faptul că profesorii sunt prost plătiţi nu este o scuză să le oferim bani în schimbul unor avantaje.

AŞA NU! Exemplu: Un domn „a uitat” să dea un mic bacşiş portarului de la restaurant, cu toate că acesta i-a deschis uşa şi i-a chemat şi un taxi. Acelaşi domn, însă, a plătit portarul de la spital pentru a putea intra la orice oră doreşte, chiar dacă în anumite situaţii accesul persoanelor din afară este interzis.

A da bacşiş este un lucru delicat, ca tot ceea ce ţine de bani. Să dai sau să pretinzi mereu ceva este un prost obicei.

Citeşte şi Ghid de bune maniere în străinătate