Stolojan: Majorarea de impozite nu e o strategie pentru accelerarea creşterii economice

‘Considerăm că aceasta nu este o strategie pentru accelerarea creşterii economice în România care, într-un interval de timp rezonabil, să ducă la reducerea diferenţei care ne separă de UE. Pentru că pentru asta suntem în Uniunea Europeană, să ajungem la un standard de viaţă similar celui din ţările dezvoltate din UE’, a spus Stolojan.

El a adăugat că în discuţiile cu membrii delegaţiei a atras atenţia asupra necesităţii ca România şi Guvernul să se concentreze pe intrarea în zona euro.

‘Preşedintele ţării a avansat deja o perspectivă, 2018-2019. Vă reamintesc că în semestrul II al anului 2019, România preia pentru prima dată preşedinţia Consiliului Miniştrilor UE. E acea preşedinţie rotativă. Ar fi bine ca România să fie membru a zonei euro, să nu fie în continuare la periferia UE, când vom deţine această preşedinţie. Considerăm că Guvernul trebuie să pregătească România deja pentru intrarea în zona euro, undeva în intervalul anunţat de preşedintele României sau, dacă se poate, chiar mai repede’, a precizat Stolojan.

Fostul premier a adăugat că în perioada în care România trebuia să adere la UE o serie de oameni de afaceri care făceau afaceri cu statul spuneau că România nu e suficient de pregătită să intre în UE.

Alte articole

Rareş Bogdan şi Mihai Tudose, contre pe funcţia de premier. „Va fi Bolojan!” / „Dacă ajunge Ciucă preşedinte, prim-ministru va fi Iohannis”

Propunerile lui Ilie Bolojan, propus premier de trei candidați: măsuri ”Big Brother” în orașe și verificarea angajaților care cer concediu medical

Stolojan a mai spus că, acum, se observă declaraţii publice venite în special din sectorul bancar şi din cel financiar de genul, ‘nici în zece ani, România nu va fi pregătită să intre în zona euro etc.

‘Asemenea declaraţii trebuie privite prin prisma intereselor pe care aceşti oameni le au în România. Sectorul financiar din România, sectorul bancar în special, câştigă foarte bine din diferenţele de dobândă care există între zona euro şi împrumuturile pe care le dau în euro, în România. Aceste organizaţii câştigă foarte bine din speculaţiile pe cursul leului faţă de euro’, a punctat Theodor Stolojan.