Scandal pe nominalizarea lui Iohannis ca vicepremier. Noul ministru are nevoie de vot în Parlament VIDEO

Klaus Iohannis va avea nevoie de un vot în Parlament pentru numirea sa în funcţia de vicepremier, poziţie care potrivit structurii guvernului aparţinea ministrului Finanţelor. 

Liderul PNL, Crin Antonescu, a anunţat oficial vineri nominalizările în Guvern: Klaus Iohannis – vicepremier şi ministru de Interne, Teodor Atanasiu – ministru al Economiei, Eugen Nicolăescu – ministru de Finanţe, Cristian Buşoi – ministru al Sănătăţii.

VEZI ŞI Ce aşteptări are Crin Antonescu de la noii miniştri. Ce vrea de la Iohannis, Nicolaescu, Atanasiu şi Buşoi

Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a declarat că nu este dispus să renunţe „foarte uşor” la funcţia sa, după ce conducerea PNL, partid în care ocupă funcţia de prim-vicepreşedinte, l-a nominalizat pentru postul de ministru de Interne şi vicepremier.

Alte articole

Klaus Iohannis a anunţat când va desemna noul premier al României. Marcel Ciolacu, propunerea PSD-PNL

CTP, verdict clar: ”Ce are de făcut Klaus Iohannis este să demisioneze”

„Nu sunt dispus să renunţ foarte uşor la primărie. Există antecedente (…), un fost primar general care a putut să fie în acelaşi timp şi prim-ministru şi bine a făcut”, a spus Iohannis.

El a precizat că, dacă legislaţia permite acest lucru, va face apel la legislaţie.

„Cred că se găsesc soluţii pentru a realiza un interimat de o lungime rezonabilă pentru a vedea cum evoluează lucrurile”, a adăugat Klaus Iohannis.

VEZI ŞI Daniel Chiţoiu a DEMISIONAT de la Ministerul de Finanţe VIDEO

Cine este KLAUS IOHANNIS – primar de patru mandate, membru PNL din 2013 şi propus pentru premier în 2009

Klaus Iohannis, aflat la al patrulea mandat de primar al Sibiului, este membru al PNL din februarie 2013, fiind ales apoi, la Congresul partidului, prim-vicepreşedinte. În 2009, Iohannis a fost propus pentru postul de premier, Traian Băsescu preferându-l atunci pe consilierul BNR Lucian Croitoru.

Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru funcţiile de vicepremier şi ministru de Interne.

Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit cu Carmen Iohannis, ei neavând copii. A absolvit, în 1983, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu. Din 1989 până în 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Naţional „Brukenthal” din Sibiu. Între 1997 şi 1999 a fost inspector şcolar general adjunct, iar între 1999 şi 2000 a fost inspector general.

Klaus Iohannis este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost preşedintele formaţiunii, demisionând din această funcţie după înscrierea în PNL, în februarie 2013.

S-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali.

Klaus Iohannis a ajuns atunci în al doilea tur de scrutin, cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18 la sută din voturile valabil exprimate, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi. În primul mandat, a avut alături o echipă a PSD cu care a administrat oraşul timp de patru ani.

VEZI ŞI Klaus Iohannis acceptă şefia MAI şi postul de vicepremier

La următoarele alegeri, Iohannis a reuşit să câştige al doilea mandat de primar, cu 88,7 la sută din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. Tot atunci, FDGR a obţinut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, şi a preluat conducerea Consiliului Judeţean Sibiu, prin Martin Bottesch, membru FDGR.

În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraş peste un milion de turişti.

La alegerile locale din 2008, Iohannis a întrunit 83,2 la sută din voturi, iar 14 posturi de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.

În iunie 2012, Klaus Iohannis a câştigat cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9 la sută din voturi.

Klaus Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013. Ulterior, la Congresul PNL din 23 februarie, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, din mai 2013, Iohannis deţine împreună cu soţia sa trei case şi trei apartamente în municipiul Sibiu şi avea în conturi 13.500 de euro, 9.000 de dolari şi 21.000 de lei. Potrivit aceluiaşi document, în anul 2012 Iohannis a câştigat 39.838 de lei ca primar şi 114.066 de lei din chirii. Soţia sa, care este profesoară de engleză la Colegiul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, a obţinut un venit de 26.247 de lei.

VEZI ŞI Antonescu: Nu vreau să ieşim de la guvernare, vreau să intrăm

Prin Hotărârea nr. 45/2012, Parlamentul României a acordat votul de încredere asupra Programului de guvernare și a întregii liste a Guvernului. Pe 21 Decembrie 2012, Parlamentul a votat atât componența, cât și structura Guvernului.

Dan Şova, prima reacţie anti-Iohannis

„Potrivit Hotărârii nr. 45/2012, Guvernul României are, în acest moment, un viceprim-ministru care are în coordonare chestiunile economice și fiscale (care deține și funcția de Ministru al finanțelor publice), unul care se ocupă de securitate națională și ordine publică (fără portofoliu în Guvern) și un altul responsabil cu administrația publică (care deține și funcția de ministru al dezvoltării regionale).

Domnul Johannis, nominalizat de PNL drept viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, nu are cum, în mod concret, să fie viceprim-ministru pe probleme economice și fiscale, această poziție aparținând titularului de la Finanțe. Portofoliul dânsului i-ar permite să fie vicepremier în chestiuni de siguranță națională și ordine publică. Dar această poziție este deja ocupată de către domnul Gabriel Oprea și, în mod evident, nu poate fi pusă în discuție poziția domniei sale în Guvernul României. Nu în ultimul rând, cred că este de discutat și problema oportunității și chiar a legalității ocupării concomitente a funcției de ministru și de primar.

Concluzia este una simplă: pentru a putea fi pusă în practică propunerea PNL, structura Guvernului României ar trebui să se schimbe. Executivul ar avea atunci datoria de a merge în Parlament și de a cere un nou vot de încredere, ceea ce ar putea însă genera o nouă perioadă de instabilitate.

Cei propuși sunt oameni competenți și posibila cooptare a acestora în echipa guvernamentală poate fi benefică. Dar toate aceste propuneri trebuie discutate și în cadrul USL. Deși propunerile aparțin PNL, ultimul cuvânt îl va avea primul-ministru Victor Ponta”, a scris Dan Şova pe Facebook.

Iohannis a fost în relaţii bune cu preşedintele Traian Băsescu şi cu PDL din 2004, iar în 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, acestea au devenit şi mai strânse, în urma vizitelor repetate pe care şeful statului le-a făcut la Sibiu.

Înaintea alegerilor locale din 2008, însă, relaţia s-a rupt, după ce Daniel Thelmann, primarul Mediaşului, a plecat din FDGR pentru a candida pe listele PDL, câştigând, de altfel, un nou mandat.

În octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus de PSD, PC, UDMR, PNL şi minorităţi pentru postul de premier, mandatul său urmând să fie formarea un guvern care să gestioneze problemele economice urgente şi să asigure organizarea de alegeri prezidenţiale. În schimb, preşedintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.

După anunţarea rezultatelor alegerilor, care îl dădeau pe Traian Băsescu drept preşedinte al României, Klaus Iohannis a declarat că, pentru el, „acest parcurs de posibil premier” s-a terminat.

Odată cu această propunere ca prim-ministru, presa a readus în atenţie câteva scandaluri în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis. Potrivit presei, cea mai veche acuzaţie datează de pe vremea când acesta ocupa funcţia de inspector şcolar, nefiind concretizată în niciun fel, anume că actualul primar ar fi fost implicat în trafic de copii. Iohannis ar fi intermediat, pentru cetăţeni americani şi canadieni, mai multe adopţii de copii din judeţul Sibiu, despre care nu se mai ştie nimic.

Un alt scandal în care a apărut numele lui Iohannis este legat de faptul că acesta ar fi câştigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câţiva ani cu primarul.

În plus, primarul a fost anchetat de DNA, în 2009, pentru abuz în serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condiţiile, dosarele fiind din anul 2005.

În 2009, Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilităţii, prin ocuparea funcţiei de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu – Şura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat procesul, în 2010.

În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află din nou în incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. În septembrie, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI.

În timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNŢCD Albin Marinescu a cerut ca FDGR să îşi retragă toate materialele electorale pentru că numele primarului Klaus Iohannis apărea scris cu litera „J”, în loc de „I”, aşa cum era trecut în cartea de identitate. După acest incident, primarul a început să folosească numele de „Iohannis”, deşi susţine că numele său se scrie cu „J”, însă a fost înregistrat greşit în actele de stare civilă din perioada comunistă.