Efectele consumului de fast-food asupra obezităţii: Cum ne afectează fiecare meniu consumat

Datele studiului au relevat, de asemenea, că, între 1999 şi 2008, numărul meniurilor fast-food consumate anual de o persoană, la nivel global, a crescut de la 27% la 33% în intervalul 1998 – 2008. În aceeaşi perioadă de timp, indicele mediu de masă corporală din cele 25 de ţări dezvoltate a crescut de la 25,8% la 26,4%, conform dailymail.co.uk.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California au ajuns astfel la concluzia că fiecare meniu fast-food cauzează o creştere cu 0,03% a indicelui de masă corporală.

O persoană cu IMC între 18,5% şi 24,9% are o greutate normală, un IMC între 25% şi 29,9% semnalează că o persoană este supraponderală, iar un IMC de peste 30% reprezintă un simptom al obezităţii.

Acest studiu este primul care examinează efectele consumului de mâncăruri fast-food asupra obezităţii şi ale impactului economic al fenomenului, susţinând că guvernele ar trebui să ia măsuri concrete de prevenire a obezităţii şi a urmărilor sale pe termen lung – diabet, boli cardiovasculare şi cancer.

Alte articole

Ce leafă ia un angajat fast-food în România. Nu sunt necesare studii, ci doar poftă de muncă

Șaorma, produs protejat în Europa. Turcii vor să fie reglementată clar rețeta de doner kebab

„Dacă guvernele nu vor lua măsuri pentru reglarea economiei, piaţa (…) va continua să promoveze obezitatea în toată lumea, cu urmări dezastruoase pentru sănătatea publică şi productivitatea economică”, a declarat Roberto De Vogli, coordonatorul studiului, de la Departamentul de ştiinţe ale sănătăţii publice al Universităţii din California, Davis.

Studiul se concentrează pe ţările dezvoltate, însă descoperirile acestuia sunt relevante şi pentru ţările în curs de dezvoltare, deoarece „practic, toate naţiunile au trecut printr-un proces de globalizare şi de reglare a pieţei – mai ales în ultimele trei decenii”, a afirmat Roberto De Vogli.

Cele mai mari creşteri ale IMC au fost înregistrate în Canada, Australia, Irlanda şi Noua Zeelandă, în timp ce creşterile cele mai reduse se înregistrează în ţările cu reglementări de piaţă mai stricte, precum Italia, Olanda, Grecia şi Belgia.