Torţionarul nu regretă nimic şi, la fel ca ceilalţi torţionari, susţine că vina aparţine altora.
„Dom’le, eu nu am nici un regret. Eu nu am făcut nimic de regulament. Absolut în regulament spune că cu deţinuţii să te comporţi aşa şi aşa. Se mai întâmpla să îi mai dai o palmă. Dar să vii să-l omori, să-l chinui… Da’ ce, am fost organ de Securitate?”, a declarat Cormoş într-un interviu acordat gandul.info.
Florian Cormoş a condus, începând cu decembrie 1952, pentru patru luni colonia de muncă de la Cernavodă, perioadă în care aici au murit cel puţin 115 deţinuţi politici. Pe lângă decesele înregistrate, comandatul Cormoş a provocat şi un număr impresionant de infirmirăţi permanente.
Regimul de teroare impus de Cormoş la Canal a atras până şi atenţia comuniştilor care în urma anchetei l-au condamnat la moarte, pentru ca ulterior pedeapsa să-i fie transformată în muncă silnică pe viaţă. După patru ani de închisoare însă, el a fost eliberat intervenind amnistia.
Torţionarul spune că el le-a dat cel mult o palmă deţinuţilor, nerecunoscând tratamentele dure la care îi supunea.
„Că am dat o palmă la deţinuţi, da i-am omorât? Da i-am omorât cum spun acolo? Eu am spus că eu acolo nu aveam timp de aşa ceva. Mă ocupam să cunosc unitatea şi colonia. Ce comandant, ce vreţi să îmi puneţi în cârcă? Uite cum vă zic eu, dacă în perioada cât am fost comandant am dat vreo palmă, Dumnezeu să mă facă ţăndări. Se mai zice că umblam cu calul, de unde că nu m-am urcat pe nici un cal alb? Calul nici nu te calcă„, povesteşte fostul comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă.