Oraşele care nu îşi mai revin din criză. Top 10

1. Atena

Populaţie: 4,14 milioane locuitori

Venit per capita: 24.585 dolari/an

PIB: 102 miliarde dolari

Alte articole

Euro se prăbușește la cel mai slab nivel de la începerea războiului din Ucraina după victoria lui Trump

FMI vine în România! Instituția monetară internațională va fi la București între 5-8 noiembrie

Chiar şi după bailoutul şi măsurile de austeritate, Grecia rămâne la limita colapsului economic. Iar discuţiile recente cu privire la o eventuală restructurare a datoriei ţării au rămas blocate. Fără un nou acord, catastrofa pare inevitabilă. În ultimii doi ani, veniturile atenienilor au scăzut cu mai mult de 10%. Doar în perioada 2010-2011 acestea au scăzut cu 4,7%, cea mai mare scădere din întreaga lume. Tot în aceeaşi perioadă, numărul angajaţilor s-a redus cu 3,5%, potrivit 247wallst.com.

2. Lisabona, Portugalia

Populaţie: 2,84 milioane locuitori

Venit per capita: 24.194 dolari

PIB: 69 miliarde dolari

După Grecia, multă lume este de părere că Portugalia este următoarea ţară din zona euro care va atinge un nivel critic. Potrivit raportului Brookings, Lisabona a înregistrat al doilea cel mai mare declin al economiei metropolitane din lume. În ultimul an, veniturile au scăzut cu 2,8%, iar numărul angajaţilor cu 2,4%.

3. Dublin, Irlanda

Populaţie: 1,72 milioane locuitori

Venit per capita: 55.578 dolari

PIB: 95 miliarde dolari

În anii dinaintea recesiunii, Irlanda era considerată una dintre cele mai de succes ţări, care atrăgea din ce în ce mai multe companii. Între anii 1993 şi 2007, numărul angajaţilor creştea cu 4,3% pe an, iar veniturile medii cu o rată anuală de 5,6%. Aceste două rate de creştere erau cele mai mari din Europa. Iar piaţa caselor era una dintre pietrele de temelie a acestei creşteri. Dar, la fel cum s-a întâmplat şi în SUA, cea mai lovită de criză a fost chiar piaţa caselor. În perioada 2009-2010, Dublinul era una dintre zonele metropolitane cu recesiunea în floare: veniturile au scăzut cu 1,8%, iar numărul angajaţilor a scăzut cu 4%.

4. Sevilla, Spania

Populaţie: 1,86 milioane locuitori

Venit per capita: 20.166 dolari

PIB: 38 miliarde dolari

Sevilla este primul oraş din Spania care se regăseşte în acest top dintr-un total de patru. Şi atunci când patru oraşe dintr-o singură ţară au cele mai slabe rate de creştere a economiei este un semn sigur că ţara se confruntă cu probleme economice pe termen lung. În perioada 1993-2007, numărul angajaţilor din Sevilla creştea cu 3% anual, iar veniturile cu 2,7%. Între 2008 şi 2009, numărul angajaţilor a scăzut cu 8,1%, în timp ce veniturile au coborât cu 5,5%. Între 2009 şi 2010, scăderile au continuat: 2,4% în ceea ce priveşte numărul angajaţilor şi 1,2% în ceea ce priveşte veniturile.

5. Sacramento, SUA

Populaţie: 2,18 milioane locuitori

Venit per capita: 42.283 dolari

PIB: 92 miliarde dolari

În anii dinaintea recesiunii, numărul angajaţilor din Sacramento înregistra o creştere dublă faţă de media ţării. Mulţi dintre angajaţii de aici sunt bugetari, care, darorită măsurilor de austeritate, au simţit cel mai acut efectele crizei. În perioada 2010-2011, numărul angajaţilor s-a redus cu 1%, iar veniturile s-au diminuat cu 0,8%.

6. Madrid, Spania

Populaţie: 6,4 milioane locuitori

Venit per capita: 33.208 dolari

PIB: 212 miliarde dolari

Madrid este al doilea oraş din Spania care se regăseşte în acest top. Înainte de recesiune, numărul angajaţilor creştea de la an la an cu 3,7%. Dar, între 2008 şi 2009, s-a înregistrat o scădere de 5,7%. În ceea ce priveşte veniturile, acestea s-au diminuat cu 5% între 2008 şi 2009, dar în ultimul an s-a înregistrat o uşoară creştere. Luna aceasta, guvernul spaniol a anunţat noi măsuri de austeritate, lucru care va afecta o mare parte din locuitorii capitalei.

7. Napoli, Italia

Populaţie: 3,98 milioane locuitori

Venit per capita: 17.723 dolari

PIB: 70 miliarde dolari

Şi Italia se confruntă cu probleme economice de pe urma măsurilor de austeritate. În perioada 2008-2009, în Napoli numărul angajaţilor s-a redus cu 3,7% şi cu 1,8% în anul următor. Între 2010 şi 2011, numărul acestora s-a mai redus cu 1,1%, deşi la nivel naţional se înregistrare o uşoară creştere.

8. Barcelona, Spania

Populaţie: 5,43 milioane locuitori

Venit per capita: 29.767 dolari

PIB: 162 miliarde dolari

La fel ca celelalte oraşe mari din Spania, şi Barcelona a fost lovită de rata șomajului de 20% înregistrată la nivel național. Raportul Brookings arată că zonele metropolitane au experimentat o creştere puternică, după care au avut de-a face cu o scădere şi mai dramatică, la fel cum s-a întâmplat şi în Las Vegas. Înainte de recesiune, numărul angajaţilor creştea cu 3,3% pe an, fiind una dintre cele mai mari rate din Europa. Piața construcțiilor a fost cea care a alimentat această creștere. Colapsul financiar a fost sever, iar Barcelona rămâne pe lista orașelor cu cea mai mică creștere din lume, cu o scădere a numărului de angajați de 1,2% între 2010 și 2011 și cu venituri care de-abia cresc.

9. Valencia, Spania

Populaţie: 2,56 milioane locuitori

Venit per capita: 23.165 dolari

PIB: 59 miliarde dolari

Mare parte din țările din zona euro au avut probleme în timpul recesiuni. Câteva țări, precum Spania, Portugalia și Italia, au fost puternic lovite de criză. Rata șomajului s-a înrăutățit în zonele metropolitane importante, dar nici una dintre ele nu a avut de suferit precum Valencia. Într-un singur an în timpul recesiunii, numărul oamenilor angajați a scăzut cu 10%. Valencia se confruntă cu o problemă a șomajului, dar și cu o scădere a veniturilor.

10. Richmond, SUA

Populaţie: 1,27 milioane locuitori

Venit per capita: 48.083 dolari

PIB: 61 miliarde dolari

Richmond se plasează pe locul 10 în ceea ce privește cea mai mică rată de creștere a economiei în 2011 .Numărul angajaților s-a redus cu 1% între 2010 și 2011, în timp de la nivel național s-a înregistrat o creștere de 0,9%. Motivul, arată raportul citat, este că unul din șase locuri de muncă sunt în administrație. În plus, dificultățile din zona euro au afectat comerțul internațional, acesta fiind un alt punct de bază al economiei orașului-port.